ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2352/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2352/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 408 din 5 aprilie 2016, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale, în ceea ce privește contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinței nr. 734/02.06.2015, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. x/2012.
A disjuns și a declinat în favoarea Tribunalului Iași contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinței nr. 734/02.06.2015, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. x/2012.
A respins cererea contestatorului A. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 - art. 307, art. 416 din C. proc. civ., art. 291 din C. proc. pen. și art. 183 din C. proc. civ. din 1865.
A respins contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1170/27.10.2015, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2015.
La data de 4 mai 2016, contestatorul A. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 408 din 5 aprilie 2016 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304-307, art. 416 din C. proc. civ., art. 291 din C. proc. civ., art. 291 din C. proc. pen. și art. 183 din C. proc. civ. din 1865.
La termenul din 26 octombrie 2016, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 243 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. din 1865, constatând faptul că a survenit decesul recurentului A., situație în care intervine de drept măsura de suspendare a judecării cauzei.
La data de 23 aprilie 2018, în baza referatului grefei, s-a propus repunerea pe rol a cauzei, în vederea discutării excepției perimării, întrucât cauza a rămas în nelucrare timp de un an.
Asupra excepției perimării, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Întrucât, în cauză, se constată că nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda cursul perimării, potrivit prevederilor art. 249 - art. 251 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatând, din oficiu, perimarea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de contestatorul A. - pe numele moștenirii împotriva deciziei nr. 408 din 5 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 iunie 2018.