ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2087/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2015 la data de 24 noiembrie 2015, pe Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., prin reprezentant B., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură București, anularea Deciziei nr. 286/21.09.2015, a Comisiei de soluționare APIA Central și, pe cale de consecință, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 03.07.2015 privind cererea de plată nr. x/15.05.2010, înregistrat sub nr. x/03.07.2015 la DACIS-APIA și sub nr. x/03.07.2015 la APIA, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 231 din 21 septembrie 2016, a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. - prin reprezentant B., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen reclamanta A.

Aspectele de nelegalitate invocate în cadrul recursului întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 din C. proc. civ., critică sentința atacată prin care a fost respinsă acțiunea formulată de recurenta-reclamantă ca fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii.

Primul aspect de nelegalitate invocat privește încălcarea de către instanță a dispozițiilor art. 397 alin. 1 din C. proc. civ., respectiv la obligația instanței de a se pronunța asupra tuturor criteriilor deduse judecății.

Față de acest aspect de nelegalitate recurenta-reclamantă arată că prima instanță nu a analizat toate motivele de nelegalitate invocat de recurentă respectiv nu a fost analizată critica privind Decizia nr. 286 din 21.09.2015, prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat înregistrat sub nr. x/din 3.07.2015, Critica de nelegalitate privea soluția de respingere a contestației care nu a fost motivată de autoritatea pârâtă.

În raport de acest aspect nelegalitate se solicită de recurenta-reclamantă casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Al doilea aspect de nelegalitate invocat privește faptul că în opinia recurentei instanța de fond în analizarea legalității actelor contestate a interpretat greșit dispozițiile art. 6 alin. 4 din OMADR 246/2008, și a dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit. j) din O.U.G. nr. 125/2006.

Astfel, se arată că prima instanță a apreciat greșit în sensul existenței nereguli și respectiv ca o condiție de eligibilitate de natură a atrage în cazul neîndeplinirii ca sancțiune restituirea plăților ca fiind necuvenite. Aceasta în condițiile în care declarațiile a două persoane menționate în Tabelul Anexă la cererea de plată pentru Campania 2010, că nu ar fi semnat și nu ar fi mandatat-o pe B., nu constituie în sine o neregulă sancționabilă în raport de dispozițiile art. 4 și 5 din OMADR nr. 246/2008. Se arată că cererea de plată pentru Campania 2010, îndeplinea toate condițiile conținând semnăturile tuturor membrilor Asociației, iar îndeplinirea condițiilor de eligibilitate a fost verificată de APIA, autoritate care a autorizat plățile.

La dosar intimată-pârâtă a formulat întâmpinare în care a invocat în principal excepția nulității recursului și în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Asupra excepției nulității recursului Curtea, o va respinge pentru următoarele motive.

Conform art. 489 alin. 1 din C. proc. civ. Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).

Conform alin. (2) al art. 489 "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488".

În cauză, Curtea, apreciază că aspectele de nelegalitate invocate de recurenta-reclamantă se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și 8 din C. proc. civ., invocându-se atât nepronunțarea instanței asupra tuturor criteriilor deduse judecății cât și aplicarea și interpretarea greșită a normelor de drept material în ceea ce privește aplicarea legalității actelor contestate și a soluției de menținere a actelor prin respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Fiind posibilă încadrarea aspectelor de nelegalitate invocate în motivele de recurs prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Curtea, va respinge excepția nulității invocate de intimata-pârâtă.

Analizând recursul declarat, în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea, îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat în ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., aplicarea și interpretarea greșită a normelor de drept material aplicabile, respectiv a dispozițiilor art. 5 alin. (4) din Ordinul - MADR nr. 246/2008, în raport de dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011.

Aspectul de nelegalitate care se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 din C. proc. civ., respectiv nepronunțarea instanței pe toate cererile deduse judecății nu este fondat, în cauză instanța de fond analizând legalitatea actelor contestate astfel cum au fost indicate prin cererea de chemare în judecată.

Nepronunțarea expusă pe aspectul nemotivării contestației administrative soluționată prin Decizia nr. 286/21.09.2015, nu echivalează cu lipsa motivării în sensul aspectului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din C. proc. civ., de natură a se justifica casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În cauză nu sunt nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 397 din C. proc. civ., hotărârea recurată respectând dispozițiile art. 425 lit. b) din C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din C. proc. civ., este apreciat de curte ca fondat sentința atacată pe soluția de respingere a acțiunii fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, a dispozițiilor art. 7 alin. (81) din O.U.G. nr. 125/2006.

În fapt procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrate sub nr. x/3.07.2015, a fost încheiat ca urmare a verificării cererii uneia de plată pentru suprafața pentru anul 2010, formulată de recurenta-reclamantă constatându-se ca nelegală lipsa împuternicirii a doi membrii către numita B., în raport de dispozițiilor art. 5 alin. (4) din Ordinul nr. 246/2008. S-a apreciat că în campania din 2010, recurenta-reclamantă a primit sprijin financiar necuvenit pentru întreaga suprafață de pășune.

Curtea apreciază contrar primei instanțe că în cauză nu poate fi reținută neregula menționată în procesul-verbal de constatare în raport de dispozițiile art. 5 alin. (4) din OMADR nr. 246/2008.

Potrivit OMADR nr. 246/2008, art. 5 alin. (4) "în cazul utilizării pășunilor comunale de către o formă asociativă legal constituită, aceasta poate depune cererea de plată prin reprezentantul legal și face dovada evidenței fiecărui proprietar de exploatație cu o copie după cârdul exploatației și a suprafeței agricole care revine fiecărui membru pentru utilizare, printr-o listă nominală anexată la cerere, care trebuie să cuprindă și acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăți, în conformitate cu actul constitutiv și/sau statutul asociației, asumându-și responsabilitatea asupra cerințelor care condiționează plățile."

Faptul că ulterior avizării de către APIA, a cererii uneia de plată care a verificat îndeplinirea de către recurenta-reclamantă a condițiilor generale de plată prevăzute de art. 7 alin. 1 din O.U.G. nr. 125/2006, doi membri ai asociației au declarat că "nu-și mai amintesc" în sensul împuternicirii date de numita B., nu reprezintă decât o neregulă formală care nu este de natură a atrage sancțiunea recurentei-reclamante cu sancțiunea dispusă, aceea a retragerii întregului sprijin financiar acordat. Aceasta în condițiile în care la data depunerii cererii de plată, avizată de APIA, recurenta-reclamantă a depus tabelul semnat ale tuturor persoanelor care figurau ca proprietari și pentru care s-a făcut dovada utilizării legale a terenului, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 4 și 5 din OMADR 246/2008.

În conformitate cu OMADR nr. 246/2008, privind stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate, potrivit art. 5, alin. (1), dovada dreptului de folosință a pajiștelor permanente comunale (. .) se face pe baza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, a contractelor de concesiune sau de închiriere încheiate între consiliile locale și crescătorii de animale, din care să reiasă suprafața folosită, iar dovada toate lucrările și datele de efectuare a acestora pentru cerințele specifice ale fiecărui pachet, după cum sunt definite în PNDR 2007 - 2013, versiunea consolidată aprilie 2011.

Față de cele expuse mai sus, Curtea constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 din C. proc. civ., va admite recursul și va casa sentința atacată și rejudecând,

În baza art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, va admite acțiunea formulată de reclamanta-recurentă și va dispune anularea Deciziei nr. 286/2015, și a procesului-verbal de constatare a neregulilor înregistrat sub nr. x/3.07.2015.

În baza art. 451 din C. proc. civ., va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată către recurenta-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A., împotriva Sentinței nr. 231 din 21 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată, și, rejudecând, admite acțiunea reclamantei, anulează Decizia de soluționare a contestației nr. 286 din 21. 09.2015, emisă de Comisia de Soluționare a Contestațiilor-APIA Central, și pe cale de consecință anulează Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 1.07.2015 de APIA-Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol, înregistrat sub nr. x din 3.07.2015.

Obligă intimata la plata sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 aprilie 2019.

GGC - OB