ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 125/2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Ialomița la data de 10.02.2020 sub dosar nr. x/2020 SINDICATUL POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA "A." -FILIALA IALOMIȚA, în numele și pentru membrii de sindicat, individualizați în tabelul depus la dosar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, str. x 9-11, jud. Ialomița și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în București, Str. x, sector 5: obligarea pârâtului IPJ IALOMIȚA să recalculeze drepturile salariale ale reclamanților, B., C., D., E., F., G., H.; I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH.; II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., prin raportare la o valoare sectorială de referință: majorată cu 10% de la 1 decembrie 2015, în baza Legii nr. 293/2015; majorată cu 10% de la 1 octombrie 2017, în baza art. II alin. (5) din Legea nr. 152/2017; majorată cu 25% de la 1 ianuarie 2018, în baza art. 38 alin (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, să achite diferențele între drepturile salariale efectiv plătite și drepturile salariale ce vor rezulta prin recalculare, pentru ultimii trei ani până la data prezentei, actualizate în raport cu rata inflației, la care si se adauge Și dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective Și să achite si pentru viitor. drepturile salariale ale reclamanților astfel cum au fost recalculate, până la schimbarea condițiilor legale de acordare; obligarea pârâtului IGPR să recalculeze drepturile salariale ale reclamanților, PPP., QQQ., RRR., SSS., prin raportare la o valoare sectorială de referință: majorată cu 10% de la 1 decembrie 2015, în baza Legii nr. 293/2015; majorată cu 10% de la 1 octombrie 2017, în baza art. II alin. (5) din Legea nr. 152/2017; majorată cu 25% de la 1 ianuarie 2018, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, să achite diferențele între drepturile salariale efectiv plătite și drepturile salariale ce vor rezulta prin recalculare, pentru ultimii trei ani până la data prezentei, actualizate în raport cu rata inflației, la care si se adauge Și dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plătii efective și să achite si pentru viitor, drepturile salariale ale reclamanților astfel cum au fost recalculate, până la schimbarea condițiilor legale de acordare.

Prin cererea modificatoare, urmare întâmpinării pârâtului IGPR, reclamantul a precizat că reclamantul SSS. are raporturi de serviciu cu IPJ Ialomița, motiv pentru care solicită obligarea pârâtului IPJ Ialomița la recalcularea drepturilor salariale și achitarea acestora, inclusiv, către reclamantul SSS. iar reclamanții F. si Q. au raporturi de serviciu cu IGPR și, pe cale de consecință, solicită obligarea pârâtului IGPR la recalcularea drepturilor salariale și achitarea acestora, inclusiv, către reclamanții F. si Q. .

2.1. Prin sentința civilă nr. 875 F pronunțată de Tribunalul Ialomița, secția Civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a dispus în baza art. 131 C. proc. civ. rap. la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de reclamantul Sindicatul Polițiștilor Din România "A." - Filiala Ialomița, în numele și pentru membrul său SSS., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul De Politie Al Judetului Ialomita, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ si fiscal .

Tribunalul a reținut că reclamantul SSS., membru de sindicat, nu are domiciliul pe raza județului Ialomița, ci în județul GORJ, iar față de modificările aduse art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul si mai ales prin introducerea alin. (4) al art. 10, nu mai poate fi stabilită competența teritorială a tribunalului in funcție de sediul Sindicatului.

2.2. Prin sentința nr. 747 din 15 decembre 2020, Tribunalul Gorj a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Ialomița.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut în esență, că în cauză verificarea competenței s-a realizat la al treilea termen de judecată, după momentul prevăzut de art. 131 din C. proc. civ., iar neinvocarea în termen a excepției de necompetență teritorială exclusivă constituie a consolidare a competenței în favoarea primei instanțe sesizate, situație în care competența este câștigată în mod definitiv de instanța pe rolul căreia a fost înregistrată cererea, în speță Tribunalul Ialomița .

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Ialomița, secția de contencios administrativ și fiscal.

Înalta Curte urmează a dezlega regulatorul de competență în raport cu soluția adoptată prin Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin care s-a stabilit că În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 131 din C. proc. civ., instanța învestită prin hotărârea de declinare a competenței poate invoca necompetența materială procesuală dacă instanța care și-a declinat competența în favoarea sa nu a invocat excepția de necompetență în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanță se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunțată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.

Din considerentele deciziei mai sus menționate rezultă că instanța care primește dosarul își poate invoca necompetența materială și poate declina competența instanței inițial investite pentru considerentul că aceasta a devenit competentă prin neinvocarea în termen a excepției de necompetență. Procedând astfel, aceasta nu se transformă într-o instanță de control judiciar, căci nu are a analiza aspecte privind nelegala compunere, respectarea principiilor dreptului al apărare și al contradictorialității etc., ci doar întrunirea condițiilor prevăzute expres de regulile de invocare a excepției necompetenței materiale procesuale.

A stabilit Înalta Curte că instanța care judecă conflictul de competență nu poate ignora faptul că instanța inițial învestită a devenit competentă, prin acoperirea necompetenței sale inițiale, neinvocate în termen și va trebui să-i trimită acesteia dosarul.

De asemenea, s-a reținut că neinvocarea în termen a excepției de necompetență constituie o consolidare a competenței în favoarea instanței sesizate, fapt ce nu poate fi ignorat.

În cauză, din adresa nr. x/15.07.2020 rezultă că în fața Tribunalului Ialomița, la primul termen de judecată s-a dispus administrarea de probe, pentru cel de-al doilea termen de judecată fiind comunicat răspunsul la solicitările instanței, iar la următorul termen de judecată acordat a fost pusă în discuție excepția de necompetență teritorială cu privire la cererea formulată în numele și pentru membrul de sindicat SSS., cerere disjunsă din dosarul nr. x/2020.

Potrivit dispozițiilor art. 131 din C. proc. civ.:

(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.

(2) În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop.

Modificările aduse prin dispozițiile art. 130 și 131 din C. proc. civ., au urmărit implementarea principiului accelerării judecății, reglementat de art. 6 alin. (1) din C. proc. civ., prin stabilirea unei limite temporale pentru invocarea excepției de necompetență materială, și anume, până la primul termen la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune și concluzii.

Reținând că la termenul din data de 17.07.2020 la care părțile au fost legal citate în fața Tribunalului Ialomița, instanța nu a tranșat deloc aspectul competenței sale generale, materiale sau teritoriale și nici nu a procedat potrivit dispozițiilor art. 131 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte, în raport și de considerentele Deciziei nr. 31/2019, va constata că a operat prorogarea de competență în favoarea Tribunalului Ialomița pentru neinvocarea excepției în termenul legal.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Ialomița, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Polițiștilor "A." pentru membrul de sindicat SSS. și pe pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Ialomița în favoarea Tribunalului Ialomița, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2021.