ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1757/2021

Ședința publică din data de 18 martie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin la data de 13.04.2020, sub nr. x/2020, A., B., C., D., E., F., G., H., I.,J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș-Severin, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

- obligarea pârâtului la egalizarea salariului de funcție/funcție de bază, și implicit a sporurilor care s-au aplicat la ele, de care beneficiază fiecare dintre reclamanți la nivelul maxim în principal cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaționale - Ministerul Afacerilor Interne - funcții specifice polițiștilor, iar în subsidiar în cadrul instituției cu care are raporturi de serviciu, începând cu 09.04.2015 și până la aplicarea Legii nr. 153/2017;

- egalizarea salariului de care beneficiază fiecare dintre reclamanți, la nivel maxim pentru fiecare funcție, în aceleași condiții de studii, de la aplicarea Legii nr. 153/2017 și pentru viitor;

- obligarea pârâtului să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamanți și sumele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 09.04.2015, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală aferentă, până la data plății efective.

Prin încheierea de ședință din data de 15.09.2020, pentru stabilirea competenței teritoriale, instanța a dispus disjungerea cererii de chemare în judecată cu privire la mai mulți reclamanți, printre care și pentru WW., dispunând formarea unui nou dosar cu privire la acesta, respectiv dosarul nr. x/2020.

Prin sentința nr. 494 din data de 28 octombrie 2020 Tribunalul Caraș-Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI, în numele și pentru WW., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș-Severin, în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că litigiul vizează raportul de serviciu al reclamantului-funcționar public, domiciliat pe raza județului Dolj, iar competența de soluționare a cauzei trebuie stabilită conform dispozițiilor art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința nr. 232 din data de 2 februarie 2021 Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de instanță din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraș Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea soluționării cauzei și înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că noțiunea de domiciliu, trebuie interpretată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința principală a reclamantului, cât adresa unde locuiește efectiv. Noțiunea de domiciliu, care interesează în sens procedural, se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, în cazul de față cu reședința membrului de sindicat, iar în raport de locuința statornică a părții se stabilește atât legalitatea procedurii de citare, cât și instanța competentă să soluționeze pricina.

Cum membrul de sindicat în numele căruia a fost introdusă prezenta acțiune, avea reședința pe raza județului Caraș-Severin la data introducerii acțiunii 13.04.2020 (cu valabilitate 1 an 31.01.2020 - 30.01.2021), iar reședința are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință, s-a apreciat că Tribunalul Caraș Severin este instanța competentă să soluționeze cauza.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Obiectul demersului judiciar inițiat de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului contractual din cadrul M.A.I., în numele și pentru membrul de sindicat WW., îl reprezintă obligarea pârâtului Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației la calcularea și acordarea unor drepturi salariale, prin raportare la prevederile mai multor acte normative succesive.

Pornind de la datele prezentate anterior se apreciază că aspectele care au generat conflictul negativ de competență vizează înțelesul noțiunii de "domiciliu" în sens procedural, a diferenței juridice dintre această noțiune și aceea de "reședință", precum și a efectului pe care această distincție îl produce asupra competenței instanței de judecată.

Potrivit art. 87 din C. civ., prin "domiciliu" se înțelege locul unde persoana fizică declară că are locuința principală, iar "reședința" este locul unde persoana fizică are locuința secundară. Cele două noțiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenței populației, iar dovada fiecăreia se realizează prin mențiuni diferite în actul de identitate .

De asemenea, în cuprinsul C. proc. civ. se regăsește utilizarea alternativă a celor două sintagme, însă doar în scopul asigurării legalității procedurii de citare, respectiv înștiințării corespunzătoare a părților aflate în litigiu, cu privire la existența și obiectul pricinii.

În materia contenciosului administrativ, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanțe - 13.04.2020), statuează că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (…)".

Se observă, așadar, că legiuitorul nu a utilizat alternativ, ca în cazul procedurii de citare, cele două sintagme, textul de lege referindu-se expres la domiciliul reclamantului și nu la reședința acestuia.

Cum dispozițiile art. 10 alin. (3) anterior menționate sunt de strictă interpretare, nu se poate deroga de la competența teritorială exclusivă astfel reglementată, iar reclamantul trebuie să se adreseze instanței de la domiciliul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.

În aceste condiții, având în vedere faptul că atât la momentul formulării acțiunii, cât și în prezent, reclamantul figurează cu domiciliul în județul Dolj -municipiul Craiova (conform tabel fila x și rezultat interogare DEPABD fila x), în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ. Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne în numele și pentru membrul de sindicat WW., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Caraș - Severin, în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2021.