ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1180/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul C.L.M. Cluj Napoca a

chemat-o în judecată pe pârâta SC D.E.F. SRL și a solicitat ca prin sentința care

se va pronunța să se constate (1) că a încetat contractul de asociere nr. 203/2001

încheiat între părți la data de 1 martie 2003 (2) să fie obligată pârâta la

plata sumei de 38.127,50 Ron cota de asociere, rata inflației, TVA, penalități și

dobânzi (3) și să se dispună evacuarea pârâtei din spațiul situat în Cluj

Napoca, B-dul Eroilor.

Litigiul a fost soluționat în primă instanță

de Tribunalul Comercial Cluj, care prin sentința nr. 2206/2007, a respins, ca nefondată,

acțiunea reclamantului. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că pârâta

a prezentat dovezi din care a rezultat că este proprietara tabulară a spațiului

în discuție, dreptul său de proprietate fiind intabulat cu titlu de drept de

cumpărare în baza unei sentințe irevocabile pronunțată de Tribunalul Cluj.

Față de aceste dovezi s-a apreciat că

cererea reclamantului prin care a solicitat să se constate încetat contractul de

asociere în participație începând cu data de 1 martie 2006 în temeiul pactului

comisoriu de gradul IV este nefondată, deoarece la acea dată, contractul încetase

deja, ca urmare a dobândirii proprietății de către pârâta SC D.E.F. SRL.

Sentința a fost confirmată prin

respingerea apelului declarat de reclamantul C.L.M. Cluj Napoca de către Curtea

de Apel Cluj - Napoca.

Prin decizia nr. 139 din 21 iunie

2007, Curtea a reținut în considerente, după examinarea temeiniciei sentinței

prin prisma criticilor formulate de apelant, că de la data intabulării în

cartea funciară, dreptul pârâtei a devenit opozabil terților astfel că primul

petit a fost corect respins, contractul de asociere fiind încetat prin

dobândirea de către pârâtă a dreptului de proprietate asupra spațiului. Pe cale

de consecință, a mai reținut instanța de apel, sunt nefondate și celelalte

pretenții privind cota de asociere, penalități, dobândă și TVA, cât și cererea

de evacuare a pârâtei din imobil.

Împotriva deciziei nr. 139 din 21

iulie 2007 a declarat recurs, în termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ.,

reclamantul C.L.M. Cluj Napoca.

Recurentul a invocat motivul prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru a susține că atât considerentele cât

și dispozitivul deciziei pronunțată de Curtea de Apel Cluj sunt greșite.

Potrivit recurentului înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate

consacră principiul opozabilității față de terți, și nu principiul publicității

absolute a înscrierilor, iar sentința nr. 1163/2004 nu echivalează cu un

contract de vânzare-cumpărare pentru că nu s-a încheiat un proces verbal de

predare primire a spațiului. În condițiile arătate recurentul a arătat că

pârâta figurează în evidențele contabile ale C.L. cu sumele pe care le-a

pretins prin acțiune, respinse greșit de instanțele anterioare.

În consecință, recurentul a solicitat admiterea

recursului său și în fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Recursul este nefondat.

deciziei pronunțată de instanța de apel, în prealabil, trebuie să se rețină că apelul

declarat de reclamantul C.L. Cluj, nu a fost motivat și că instanța de apel

conformându-se dispozițiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ., a examinat pe

baza actelor de la dosar temeinicia și legalitatea sentinței pronunțată de

tribunal. Cu alte cuvinte instanța de apel s-a pronunțat în fond „numai pe baza

celor invocate în primă instanță” astfel că susținerile privind „netemeinicia

considerentelor” cât și a dispozitivului deciziei nu vor fi reținute.

prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., or, pentru a se da eficiență

criticii întemeiată pe articolul citat trebuia să demonstreze că hotărârea este

nelegală pentru că a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Întrucât a beneficiat de o cale de atac devolutivă, pe care însă nu a

valorificat-o prin argumentarea motivelor de netemeinicie și nelegalitate, pe

care să le supună instanței de apel spre analiză, nu ar putea ca într-o cale de

atac extraordinară de reformare, nedevolutivă să solicite reanalizarea unor

chestiuni de fond. Prin urmare, criticile vizând drepturile care în opinia sa

izvorăsc dintr-un contract valabil de asociere vizează chestiuni de fond și nu

nelegalitatea soluțiilor anterior pronunțate.

De remarcat este și faptul că toate

criticile care au fost încadrate în motivul prevăzut de art. 304 alin. (9) C.

proc. civ., care nu vizează oricum chestiuni de ordine publică, au fost făcute

pentru prima dată în recurs, fără ca în prealabil să fie supuse controlului

instanței de apel astfel că nu s-ar putea, omisso medio, să fie examinate din

punctul de vedere al nelegalității în această cale extraordinară de atac.

Dacă s-ar trece peste aceste chestiuni

încă nu s-ar putea reține interpretarea dată de recurent art. 25 alin. (1) din

Legea nr. 7/1996 care introduce în argumentele sale noțiunea de publicitate

absolută. Din acest punct de vedere instanțele anterioare au reținut corect, în

alți termeni, că reclamanta este proprietară tabulară încă de la data de 14 mai

dobândit și celelalte atribute ale dreptului de proprietate astfel că procesul

verbal de predare a spațiului nu putea să mai aibă vreo semnificație din moment

ce așa cum s-a mai arătat intimata deținea deja folosința spațiului. Problema

încetării contractului de asociere în participație și a operării pactului

comisoriu la o dată ulterioară momentului dobândirii proprietății a fost corect

reținută de instanțele anterioare, iar recurentul nu se poate prevala de nerespectarea

unei hotărâri judecătorești prin care a fost obligat la încheierea contractului

de vânzare-cumpărare în scopul de a-și proteja drepturi care în opinia sa au

rezultat în continuare din contractul de asociere în participație, care a

încetat anterior.

În consecință, nu sunt motive pentru a

se reține aplicarea greșită a legii așa cum a solicitat recurentul, astfel că,

potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta C.L.M. CLUJ NAPOCA prin Primar împotriva deciziei civile nr. 139 din

21 iunie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

21 martie 2008.