ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4992/2012

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Pe rolul Curții de Apel Galați a fost înregistrată contestația în anulare formulată de SC A.A. SRL Focșani în contradictoriu cu Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Vrancea împotriva Deciziei nr. 1641 din 05 mai 2011 pronunțate de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 4371/91/2010. Contestatoarea a invocat prevederile art. 318 C. proc. civ., arătând în concret că prin decizia supusă contestației a fost admis recursul formulat de A.J.O.F.M. Vrancea, dar în considerentele deciziei se precizează că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat.

A precizat contestatoarea că existând această contradicție între dispozitivul și considerentele hotărârii, rezultă că soluția dată este rezultatul unei greșeli materiale. Intimata A.J.O.F.M. Vrancea a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității formulării contestației în anulare. Prin Decizia nr. 4055 din 24 octombrie 2011, Curtea de Apel Galați a respins excepția tardivității formulării contestației în anulare, a admis contestația în anulare formulată de SC A.A. SRL, a anulat Decizia nr. 1641/2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 4371/91/2010 și în rejudecare a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vrancea împotriva Sentinței nr. 927/2010 a Tribunalului Vrancea.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut în esență următoarele: Analizând contestația în anulare formulată de SC A.A. SRL Focșani, instanța a reținut că prin Decizia nr. 1641 din 05 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 4371/91/2010 a fost admis recursul formulat de A.J.O.F.M. Vrancea, fiind modificată Sentința civilă nr. 927/2010 a Tribunalului Vrancea în sensul că a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de SC A.A. SRL privind anularea măsurii dispuse prin procesul-verbal din 08 aprilie 2010 întocmit de A.J.O.F.M. Astfel s-a reținut că acea hotărâre irevocabilă nu este susceptibilă de a fi adusă la îndeplinire pe cale de executare silită, prin urmare termenul în care poate fi atacată cu contestație în anulare este de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, potrivit art. 319 alin. (2) C. proc.

civ. În speță, contestatoarea a făcut dovada că a primit o copie a Deciziei nr. 1641/2011 la data de 17 august 2011, conform mențiunilor efectuate de Tribunalul Vrancea pe exemplarul hotărârii eliberat contestatoarei. Având în vedere că decizia contestată este reprezentată de o hotărâre irevocabilă, ce nu se comunică din oficiu părților, SC A.A. SRL nu avea posibilitatea de a lua cunoștință de considerentele acestei decizii decât la data eliberării copiei, adică la 17 august 2011. Ținând cont de aspectul că cererea a fost înaintată prin poștă la data de 25 august 2011, instanța a constatat că SC A.A. SRL a respectat termenul de 15 zile prevăzut de art. 319 alin. (2) C. proc. civ., motiv pentru care a respins excepția tardivității formulării contestației invocate de către A.J.O.F.M.

prin întâmpinare. Referitor la contestația pendinte, instanța a reținut că potrivit art. 318 C. proc. civ. hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Analizând decizia contestată, instanța a constatat o contradicție totală între dispozitivul hotărârii și considerentele acesteia. Astfel, deși în dispozitiv s-a menționat că se admite recursul declarat de A.J.O.F.M. și se modifică sentința recurată în sensul respingerii ca nefondate a cererii, în considerente s-a consemnat următoarele: "Curtea analizând actele dosarului constată: Instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, întrucât a reținut faptul că numitul C.N.

a fost angajat în baza Deciziei de repartizare nr. 2647 din 23 martie 2008, care se emite numai pentru șomeri, drept pentru care s-a încheiat o convenție cu angajatorul SC A.A. SRL Focșani, acordându-i-se subvenția în mod corect. De asemenea, instanța de fond în mod corect a constatat că data reținută prin Contractul individual de muncă nr. 594/2008 încheiat de SC B. SRL este greșită, faptul rezultând din modificările contractului respectiv, contract cu serioase lacune. Ca atare, în temeiul art. 312 C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca nefondat." Astfel s-a reținut că această contradicție vădită se încadrează în noțiunea de greșeală materială ce atrage admiterea contestației în anulare în temeiul art. 318 C. proc.

civ. A mai reținut instanța că referitor la hotărârile supuse recursului, art. 304 pct. 7 arată că situația în care hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii constituie motiv ce atrage modificarea hotărârii de fond. Corelativ, în cazul hotărârilor pronunțate în recurs și care cuprind motive contradictorii, corectarea acestei erori se poate face pe calea contestației în anulare prevăzute de art. 318 C. proc. civ., sintagma de eroare materială trebuind a fi înțeleasă în sens larg.

A interpreta altfel ar însemna practic lipsirea părților de dreptul de a cunoaște motivele pentru care instanța de recurs a adoptat o anumită soluție și pentru care au fost înlăturate apărările formulate; o hotărâre ce nu indică motivele ce au condus la pronunțarea unei soluții sau care indică motive în totală contradicție cu soluția pronunțată echivalează cu o hotărârea dată în mod arbitrar, cu încălcarea drepturilor fundamentale ale părților de a beneficia de un proces echitabil. În rejudecare, instanța a constatat că SC A.A. SRL și-a respectat toate obligațiile asumate față de A.J.O.F.M. și că nu se poate reține în sarcina acestei societăți încălcarea prevederilor Legii nr. 76/2002 pentru a se putea antrena răspunderea acesteia în baza art. 110 din lege, instanța reținând că în mod corect prin sentința recurată s-a dispus anularea procesului-verbal prin care A.J.O.F.M.

a obligat angajatorul la restituirea subvenției, așa încât în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vrancea criticând sentința pronunțată ca netemeinică și nelegală. Înalta Curte sesizată cu cererea de față și procedând la verificarea acesteia a constatat faptul că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. În conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

În conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă, în prezent sunt instituționalizate mai multe căi de atac a hotărârilor judecătorești, și anume, apelul, recursul, contestația în anulare, revizuirea și recursul în interesul legii. Codul de procedură civilă reglementează în Titlul V - Capitolul I, recursul (art. 299-316), cale extraordinară de atac, iar în art. 299 se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului. Conform dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Înalta Curte, văzând actele și lucrările dosarului, a constatat că hotărârea atacată cu recurs a fost pronunțată într-o contestație în anulare, irevocabilă, întrucât a fost formulată împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs.

Înalta Curte urmează să respingă cererea de față, ca o consecință a nesocotirii prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituția României, privind obligativitatea respectării legilor. Văzând și dispozițiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, Înalta Curte va respinge recursul declarat, ca inadmisibil, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vrancea împotriva Deciziei nr. 4055 din 24 octombrie 2011 a Curții de Apel Galați ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2012. Procesat de GGC - NN