ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1357/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1357/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra
cauzei de față, constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 7561 din 03 decembrie 1999 pronunțată de Judecătoria
Târgoviste
a fost anulat
în parte titlul de proprietate din 25 octombrie 1996 al reclamantului P.N.D.
pentru o suprafață de 923,00 mp, reținându-se că pentru suprafața de 2800,00 mp
(suprafața în litigiu) care cuprinde și suprafața de 923,00 mp, îndreptățită la
reconstituire este autoarea pârâților și nu autorul reclamanților.
Sentința a rămas irevocabilă prin decizia
nr. 3801 din 30 noiembrie 2000 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Prin sentința civilă nr. 3246/2012 a
Judecătoriei Târgoviste
s-a
respins excepția autorității de lucru judecat, invocată cu privire la capetele
de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de
proprietate nr. AA/2001 și a actelor subsecvente, ca neîntemeiată; s-a admis
excepția necompetenței materiale a instanței cu privire la capetele cererii de
chemare în judecată având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a
mențiunilor din registrele agricole și fiscale pe anii 2012 și 2011 cu privire
la suprafața de 2800 mp, și s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect
constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. AA/2001
emis pe numele lui G.A. și a actelor subsecvente reprezentate de certificatele
de moștenitor nr. 170, 171 și 191 din 2001 emise de BNP A.L., procesul verbal
de punere în posesie nr. xx/2001 și fișa de punere în posesie ce au stat la
baza emiterii titlului atacat.
Prin sentința civilă nr. 4536 din 4
octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviste
s-a
admis excepția lipsei calității procesuale pasive a BNP A.L. Târgoviste și s-a
respins capătul de cerere având ca obiect constatare nulitate act, ca fiind
formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. S-a respins
ca neîntemeiată acțiunea.
Prin decizia nr. 775 din 3 octombrie
2013 a Tribunalului Vrancea
s-au
respins, ca nefondate recursurile declarate de recurenții P.N.D. și P.C.M.,
împotriva sentinței civile nr. 4536 din 04 octombrie 2012, pronunțată de
Judecătoria Târgoviste.
La data de 21 octombrie 2013, pe rolul
Tribunalului Vrancea a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de P.N.D.,
iar
la 4 noiembrie 2013 cererea de revizuire formulată de P.C.M. Ambele cereri
privesc revizuirea deciziei nr. 775 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului
Vrancea, în baza art. 322 pct. 1- 9 C. proc. civ., temei invocat de către
revizuent, și a art. 322 pct. 1, 2, 4, 5 și 7 C. proc. civ., temei invocat de
către revizuentă.
Ulterior printr-o cerere precizatoare,
revizuentul P.N.D. a arătat că hotărârile nelegale a căror anulare, în temeiul
dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., solicită sunt: sentințele nr. 7561
din 03 decembrie 1999, nr. 3246/2012 și nr. 4536 din 4 octombrie 2012
pronunțate de Judecătoria Târgoviște.
Prin decizia nr. 300 din 26 iunie
2014, pronunțată de Tribunalul Vrancea, prin care s-a declinat competența de
soluționare a cererilor de revizuire spre Tribunalul Dâmbovița s-a reținut că
revizuenții susțin că sentința civilă nr. 7561 din 03 decembrie 1999, sentința
civilă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 și sentința civilă nr. 3246/2012
pronunțate de Judecătoria Târgoviște sunt potrivnice cu: sentința civilă nr.
1812/1992 a Judecătoriei Târgoviște, menținută prin decizia civilă nr. 19/1994
a Tribunalului Dâmbovița și sentința civilă nr. 5050 din 6 mai 2005 a
Judecătoriei Târgoviște definitivă și irevocabilă a cărei executare s-a dispus
de către Curtea de Apel București prin decizia nr. 566/1995 în Dosarul nr.
333/1995.
Prin decizia nr. 38 din 25 februarie
2015 Tribunalul Vrancea, secția I civilă, a respins, ca neîntemeiate, cererile
de revizuire formulate de revizuentul P.N.D. împotriva deciziei nr. 775 din 3
octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea, dispunând în privința motivului de
revizuire prevăzut de pct. 7 din art. 322 C. proc. civ., declinarea competenței
de soluționare către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ca urmare, cererea de revizuire
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., înaintată spre
competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost
înregistrată pe rolul secției I civile, a instanței supreme sub nr. 1247/1/2015.
La termenul de judecată din 21 mai
2015, Înalta Curte a invocat excepția tardivității pentru cererea de revizuire
formulată de P.N.D. împotriva sentinței civile nr. 7561 din 3 decembrie 1999 a
Judecătoriei Târgoviște și a sentinței civile nr. 3246 din 7 iunie 2012 a
Judecătoriei Târgoviște.
Analizând lucrările dosarului,
instanța constată că excepția este incidență în cauza pentru următoarele
considerente;
Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1
teza a II-a C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va
socoti, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (2), când hotărârile au fost
date de instanțe de recurs, de la pronunțarea ultimei hotărâri.
În
speță, se solicită revizuirea sentinței civile nr. 7561
din 3 decembrie 1999 a Judecătoriei Târgoviște și a sentinței civile nr. 3246
din 7 iunie 2012 a Judecătoriei Târgoviște, situație în care devine incident
art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc. civ., când termenul de revizuire
se socotește de la pronunțarea ultimei hotărâri, respectiv a deciziei a cărei
revizuire se cere.
Prin urmare, hotărârile a căror
revizuire se cere au fost pronunțate de instanță la data de 3 decembrie 1999 și
7 iunie 2012, caz în care cererea de revizuire depusă la 21 octombrie 2013, de
către P.N.D., înregistrată la Tribunalul Vrancea la aceeași dată este formulată
tardiv, cu mult timp după expirarea termenului de o lună prevăzut de dispoziția
legală menționată.
Așa fiind, cum cererea de revizuire
dedusă judecății, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a
fost formulată cu depășirea termenului legal, instanța urmează a o respinge ca
fiind tardiv formulată.
La termenul de judecată din 21 mai
2015, Înalta Curte a invocat și excepția inadmisibilității cererilor de
revizuire formulate de P.N.D. și P.C.M. împotriva sentinței nr. 4536 din 4
octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște.
Cererile de revizuire a sentinței
nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște, formulate de P.N.D. și
P.C.M. vor fi respinse, ca inadmisibile, pentru considerentele ce succed:
Prin sentința civilă nr. 4536 din 4
octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște s-a admis excepția lipsei calității
procesuale pasive a BNP A.L. Târgoviște, s-a respins capătul de cerere având ca
obiect constatare nulitate act, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără
calitate procesuală pasivă și s-a respins ca neîntemeiată acțiunea
reclamantului. Această sentință a fost menținută prin decizia nr. 775 din 3
octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea, ca urmare a respingerii, ca nefondate, a
recursurilor declarate de recurenții P.N.D. și P.C.M., împotriva acesteia.
Potrivit dispozițiilor art. 326 alin.
(3) C. proc. civ. „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și
la faptele pe care se întemeiază".
Această dispoziție legală fixează
limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire
indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează.
Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7
C. proc. civ., temeiul legal al cererilor, revizuirea poate fi solicitată dacă
„există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de
grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având
aceeași calitate."
Rațiunea reglementării prevăzută de dispoziția
legală susmenționată o constituie necesitatea de a se înlătura o a doua
hotărâre judecătorească pronunțată cu încălcarea principiului lucrului judecat.
Aceasta înseamnă că, în fapt, cererea
de revizuire pentru contrarietate de hotărâri trebuie să îndeplinească
cumulativ următoarele condiții, pentru a putea fi admisă: 1) să fi vorba de
hotărâri definitive contradictorii; 2} hotărârile să fie pronunțate în același
litigiu, adică să fi existat tripla identitate de obiect, părți, cauza; 3)
hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite; 4) să nu se fi invocat
excepția puterii de lucru judecat; 5) să se ceară anularea celei de-a doua
hotărâri.
Verificând conținutul cererilor de
revizuire, se constată că se susține că hotărârea a cărei revizuire se solicită
este contrară sentinței civile nr. 1812/1992 a Judecătoriei Targoviște,
menținută prin decizia civilă nr. 19/1994 a Tribunalului Dâmbovița, și
sentinței civile nr. 5050 din 6 mai 2005 a Judecătoriei Targoviște la rândul ei
definitivă și irevocabilă, prin decizia nr. 566/1995 a Curții de Apel
București.
Se observă că hotărârile în raport de
care s-a invocat contrarietatea nu sunt pronunțate în același litigiu, în cauză
neexistând identitate de obiect, părți și cauză cerută de text, deoarece
acestea sunt diferite.
Astfel, în timp ce prin sentința
civttă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Targoviște prin care s-a
admis excepția lipsei calității procesuale pasive a BNP A.L. Targoviște, s-a
respins capătul de cerere având ca obiect constatare nulitate act, ca fiind
formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și s-a respins
ca neîntemeiată acțiunea, prin sentința civilă nr. 1812/1992 a Judecătoriei
Targoviște a fost admisă plângerea formulată de reclamantul P.N.D., împotriva
hotărârii comisiei județene de aplicare a legii fondului funciar și, în
consecință, a stabilit dreptul de proprietate al reclamantului pentru suprafața
de 3, 08 ha din
punctele menționate în expertiza Ș.C.
cu schița anexa, a dispus emiterea titlului de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991,
iar prin sentința civilă nr. 5050 din 6 mai 2005 a Judecătoriei Târgoviște a
fost admisă plângerea formulată de reclamanții P.N.D., B.V. și M.C. formulată
împotriva hotărârii comisiei județene de aplicare a legii fondului funciar și
în consecință a stabilit dreptul de proprietate al reclamanților pentru
suprafața de 6700 m.p., situată în județul Dâmbovița.
Cum hotărârile arătate sunt pronunțate
în dosare ce au obiecte, cauze juridice și părți diferite, în cauză nu există
tripla identitate cerută de text pentru ca revizuirea întemeiată pe acest motiv
să fie admisibilă.
Pentru aceste considerente, Înalta
Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.,
va respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire a sentinței nr. 4536 din 4
octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște nefiind îndeplinite cumulativ
cerințele textului de lege menționat
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardivă, cererea de
revizuire formulată de P.N.D. împotriva sentinței civile nr. 7561 din 3
decembrie 1999 a Judecătoriei Târgoviște și a sentinței civile nr. 3246 din 7
iunie 2012 a Judecătoriei Târgoviște.
Respinge, ca inadmisibile, cererile de
revizuire a sentinței nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște,
formulate de P.N.D. și P.C.M.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 21 mai
2015
.