Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.05.2015
inadmisibil

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1357/2015

HOTĂRÂRE
21.05.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1357/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 7561 din 03 decembrie 1999 pronunțată de Judecătoria Târgoviste a fost anulat în parte titlul de proprietate din 25 octombrie 1996 al reclamantului P.N.D. pentru o suprafață de 923,00 mp, reținându-se că pentru suprafața de 2800,00 mp (suprafața în litigiu) care cuprinde și suprafața de 923,00 mp, îndreptățită la reconstituire este autoarea pârâților și nu autorul reclamanților. Sentința a rămas irevocabilă prin decizia nr. 3801 din 30 noiembrie 2000 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

Prin sentința civilă nr. 3246/2012 a Judecătoriei Târgoviste s-a respins excepția autorității de lucru judecat, invocată cu privire la capetele de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. AA/2001 și a actelor subsecvente, ca neîntemeiată; s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței cu privire la capetele cererii de chemare în judecată având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a mențiunilor din registrele agricole și fiscale pe anii 2012 și 2011 cu privire la suprafața de 2800 mp, și s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. AA/2001 emis pe numele lui G.A.

și a actelor subsecvente reprezentate de certificatele de moștenitor nr. 170, 171 și 191 din 2001 emise de BNP A.L., procesul verbal de punere în posesie nr. xx/2001 și fișa de punere în posesie ce au stat la baza emiterii titlului atacat. Prin sentința civilă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviste s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a BNP A.L. Târgoviste și s-a respins capătul de cerere având ca obiect constatare nulitate act, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea. Prin decizia nr. 775 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea s-au respins, ca nefondate recursurile declarate de recurenții P.N.D.

și P.C.M., împotriva sentinței civile nr. 4536 din 04 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Târgoviste. La data de 21 octombrie 2013, pe rolul Tribunalului Vrancea a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de P.N.D., iar la 4 noiembrie 2013 cererea de revizuire formulată de P.C.M. Ambele cereri privesc revizuirea deciziei nr. 775 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea, în baza art. 322 pct. 1- 9 C. proc. civ., temei invocat de către revizuent, și a art. 322 pct. 1, 2, 4, 5 și 7 C. proc. civ., temei invocat de către revizuentă. Ulterior printr-o cerere precizatoare, revizuentul P.N.D. a arătat că hotărârile nelegale a căror anulare, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., solicită sunt: sentințele nr. 7561 din 03 decembrie 1999, nr. 3246/2012 și nr. 4536 din 4 octombrie 2012 pronunțate de Judecătoria Târgoviște. Prin decizia nr. 300 din 26 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul Vrancea, prin care s-a declinat competența de soluționare a cererilor de revizuire spre Tribunalul Dâmbovița s-a reținut că revizuenții susțin că sentința civilă nr. 7561 din 03 decembrie 1999, sentința civilă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 și sentința civilă nr. 3246/2012 pronunțate de Judecătoria Târgoviște sunt potrivnice cu: sentința civilă nr. 1812/1992 a Judecătoriei Târgoviște, menținută prin decizia civilă nr. 19/1994 a Tribunalului Dâmbovița și sentința civilă nr. 5050 din 6 mai 2005 a Judecătoriei Târgoviște definitivă și irevocabilă a cărei executare s-a dispus de către Curtea de Apel București prin decizia nr. 566/1995 în Dosarul nr. 333/1995.

Prin decizia nr. 38 din 25 februarie 2015 Tribunalul Vrancea, secția I civilă, a respins, ca neîntemeiate, cererile de revizuire formulate de revizuentul P.N.D. împotriva deciziei nr. 775 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea, dispunând în privința motivului de revizuire prevăzut de pct. 7 din art. 322 C. proc. civ., declinarea competenței de soluționare către Înalta Curte de Casație și Justiție. Ca urmare, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., înaintată spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost înregistrată pe rolul secției I civile, a instanței supreme sub nr. 1247/1/2015. La termenul de judecată din 21 mai 2015, Înalta Curte a invocat excepția tardivității pentru cererea de revizuire formulată de P.N.D.

împotriva sentinței civile nr. 7561 din 3 decembrie 1999 a Judecătoriei Târgoviște și a sentinței civile nr. 3246 din 7 iunie 2012 a Judecătoriei Târgoviște. 1. Analizând lucrările dosarului, instanța constată că excepția este incidență în cauza pentru următoarele considerente; Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (2), când hotărârile au fost date de instanțe de recurs, de la pronunțarea ultimei hotărâri. În speță, se solicită revizuirea sentinței civile nr. 7561 din 3 decembrie 1999 a Judecătoriei Târgoviște și a sentinței civile nr. 3246 din 7 iunie 2012 a Judecătoriei Târgoviște, situație în care devine incident art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc.

civ., când termenul de revizuire se socotește de la pronunțarea ultimei hotărâri, respectiv a deciziei a cărei revizuire se cere. Prin urmare, hotărârile a căror revizuire se cere au fost pronunțate de instanță la data de 3 decembrie 1999 și 7 iunie 2012, caz în care cererea de revizuire depusă la 21 octombrie 2013, de către P.N.D., înregistrată la Tribunalul Vrancea la aceeași dată este formulată tardiv, cu mult timp după expirarea termenului de o lună prevăzut de dispoziția legală menționată. Așa fiind, cum cererea de revizuire dedusă judecății, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a fost formulată cu depășirea termenului legal, instanța urmează a o respinge ca fiind tardiv formulată.

La termenul de judecată din 21 mai 2015, Înalta Curte a invocat și excepția inadmisibilității cererilor de revizuire formulate de P.N.D. și P.C.M. împotriva sentinței nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște. 2. Cererile de revizuire a sentinței nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște, formulate de P.N.D. și P.C.M. vor fi respinse, ca inadmisibile, pentru considerentele ce succed: Prin sentința civilă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a BNP A.L. Târgoviște, s-a respins capătul de cerere având ca obiect constatare nulitate act, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și s-a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului.

Această sentință a fost menținută prin decizia nr. 775 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Vrancea, ca urmare a respingerii, ca nefondate, a recursurilor declarate de recurenții P.N.D. și P.C.M., împotriva acesteia. Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază". Această dispoziție legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează. Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., temeiul legal al cererilor, revizuirea poate fi solicitată dacă „există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate." Rațiunea reglementării prevăzută de dispoziția legală susmenționată o constituie necesitatea de a se înlătura o a doua hotărâre judecătorească pronunțată cu încălcarea principiului lucrului judecat. Aceasta înseamnă că, în fapt, cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții, pentru a putea fi admisă: 1) să fi vorba de hotărâri definitive contradictorii; 2} hotărârile să fie pronunțate în același litigiu, adică să fi existat tripla identitate de obiect, părți, cauza; 3) hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite; 4) să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat; 5) să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.

Verificând conținutul cererilor de revizuire, se constată că se susține că hotărârea a cărei revizuire se solicită este contrară sentinței civile nr. 1812/1992 a Judecătoriei Targoviște, menținută prin decizia civilă nr. 19/1994 a Tribunalului Dâmbovița, și sentinței civile nr. 5050 din 6 mai 2005 a Judecătoriei Targoviște la rândul ei definitivă și irevocabilă, prin decizia nr. 566/1995 a Curții de Apel București. Se observă că hotărârile în raport de care s-a invocat contrarietatea nu sunt pronunțate în același litigiu, în cauză neexistând identitate de obiect, părți și cauză cerută de text, deoarece acestea sunt diferite. Astfel, în timp ce prin sentința civttă nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Targoviște prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a BNP A.L.

Targoviște, s-a respins capătul de cerere având ca obiect constatare nulitate act, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și s-a respins ca neîntemeiată acțiunea, prin sentința civilă nr. 1812/1992 a Judecătoriei Targoviște a fost admisă plângerea formulată de reclamantul P.N.D., împotriva hotărârii comisiei județene de aplicare a legii fondului funciar și, în consecință, a stabilit dreptul de proprietate al reclamantului pentru suprafața de 3, 08 ha din punctele menționate în expertiza Ș.C. cu schița anexa, a dispus emiterea titlului de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991, iar prin sentința civilă nr. 5050 din 6 mai 2005 a Judecătoriei Târgoviște a fost admisă plângerea formulată de reclamanții P.N.D., B.V.

și M.C. formulată împotriva hotărârii comisiei județene de aplicare a legii fondului funciar și în consecință a stabilit dreptul de proprietate al reclamanților pentru suprafața de 6700 m.p., situată în județul Dâmbovița. Cum hotărârile arătate sunt pronunțate în dosare ce au obiecte, cauze juridice și părți diferite, în cauză nu există tripla identitate cerută de text pentru ca revizuirea întemeiată pe acest motiv să fie admisibilă. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire a sentinței nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște nefiind îndeplinite cumulativ cerințele textului de lege menționat

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca tardivă, cererea de revizuire formulată de P.N.D. împotriva sentinței civile nr. 7561 din 3 decembrie 1999 a Judecătoriei Târgoviște și a sentinței civile nr. 3246 din 7 iunie 2012 a Judecătoriei Târgoviște. Respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire a sentinței nr. 4536 din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Târgoviște, formulate de P.N.D. și P.C.M. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2015 .

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-11-08
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1847/2016
a proceselor-verbale de punere în posesie, întrucât actele în cauză s-au emis de un organ necompetent material potrivit cazului de reconstituire prevăzut în Sentința nr. 4054/1995. Încălcarea necompetenței materiale este de ordine publică ș
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4133/2020
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată inițial la Judecătoria Sectorului 3 București și la Tribunalul Bucu
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1698/2015
ă a certificatelor de moștenitor din 27 noiembrie 2002 și din 21 aprilie 2005, acest petit din cererea reconvențională a fost respins, ca neîntemeiat. S-a mai reținut că prin raportul de expertiză topografică întocmit de expertul Z.G., s-a
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1739/2014
a adresei poștale a imobilului. Făcând o analiză coroborată a probatoriului administrat, curtea de apel a concluzionat că terenul în suprafață de 450 mp este o parte componentă a imobilului dobândit de N.I. prin actul de vânzare din 1914, d
ÎCCJ 2012-02-20
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1065/2012
respins, ca nefondat, apelul declarat. Pentru a pronunța aceasta decizie, Curtea a reținut în esență următoarele: Este adevărat că prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la dat de 02 martie 1927, autorul apelantului, G.B.P., a cumpăr
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă