ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2819/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2819/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului lași sub nr. 2366/89 din 22 iunie 2013, contestatorul Z.A. a solicitat instanței anularea Deciziei nr. 64222 din 08 iunie 2012 emisă de intimata C.J.P. Vaslui și obligarea acesteia la restituirea sumelor reținute prin această decizie. De asemenea, a solicitat obligarea intimatei la calcularea și achitarea diferenței de indemnizație ce i se cuvine în temeiul art. 4 alin. (3) lit. c) și art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, rezultată din raportarea la câștigul mediu brut aferentă anului 2011, conform dispozițiilor Legii nr. 287/2030, pentru perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2011, restituirea a 5,5% reprezentând contravaloarea asigurărilor de sănătate reținute din cuantumul total al indemnizației reparatorii.
Prin sentința civilă nr. 1070 din 21 februarie 2013, Tribunalul Vaslui admis contestația formulată de contestatorul Z.A. în contradictoriu cu intimata C.J.P. Vaslui și, în consecință: A anulat Decizia nr. 64222 din 31 mai 2012 emisă de intimata C.J.P. Vaslui. A respins cererea contestatorului privind obligarea intimatei la restituirea sumelor reținute. A obligat intimata C.J.P.
Vaslui să calculeze și să achite contestatorului diferența de indemnizație acordată în temeiul art 4 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 341/2004, rezultată din raportarea la câștigul salarial mediu brut aferent anului 2011, conform dispozițiilor Legii nr. 287/2010, pentru perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2011. A respins cererea contestatorului privind obligarea intimatei la calcularea și achitarea diferenței de indemnizație acordată în temeiul art. 5 alin. (1) lit. m) din legea nr. 341/2004, rezultată din raportarea la câștigul salarial mediu brut aferent anului 2011, conform dispozițiilor Legii nr. 287/2010, pentru perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2011. A respins pretențiile contestatorului privind obligarea intimatei la restituirea a 5,5% din cuantumul indemnizației reparatorii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorul Z.A. și intimata C.J.P. Vaslui, criticând-o pentru neiegalitate si netemeinicie. Prin Decizia nr. 444 din 12 martie 2014, irevocabilă, Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, a admis recursul declarat de pârâta C.J.P. Vaslui împotriva sentinței civile nr. 1070 din 21 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care a modificat-o în parte, în sensul că a respins cererea reclamantului privind anularea Deciziei nr. 64222 din 31 mai 2012, obligarea C.J.P.
la calcularea și achitarea diferenței de indemnizație acordată în temeiul art. 4 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 341/2004 rezultată din raportarea la câștigul salarial mediu brut aferent anului 2011, conform dispozițiilor Legii nr. 287/2010, pentru perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2011. A menținut restul dispozițiilor sentinței recurate ce nu sunt contrare prezentei decizii, A respins recursul formulat de reclamantul Z.A. împotriva aceleași sentințe. Împotriva acestei din urmă decizii reclamantul F.A.S. a declarat recurs, criticând-o pentru neiegalitate. La termenul din 22 octombrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat, din oticiu, excepția inadmisibilității recursului, excepție pe care, analizând-o cu prioritate, față de dispozițiile art, 137 C. proc.
civ. Recursul este inadmisibil, pentru considerentele care succed. Împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căiie de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, În conformitate cu dispozițiile art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională. Decizia pronunțată de curtea de apel nu se încadrează între cele enumerate de dispozițiile art. 299 C. proc. civ., care reglementează expres ce hotărâri sunt supuse recursului, în speță, decizia atacată este o hotărâre pronunțată în soluționarea unui recurs, care este irevocabilă potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc.
civ., astfel încât nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiției prevăzută de art. 299 C. proc. civ. Normele procedurale privind sesizarea organelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României. Prin urmare, hotărârea supusă recursului, fiind irevocabilă, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului și, față de considerentele mai sus expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul Z.A. împotriva Deciziei nr. 444 din 12 martie 2014 a Curții de Apel lași, secția litigii de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 octombrie 2014.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.