ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1786/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1786/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată inițial pe

rolul Tribunalului Constanța, reclamanta SC F.M. SRL a solicitat, în

contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. și A.F.P. Constanța anularea poziției nr. 19847

din Lista contribuabililor declarați inactivi potrivit Ordinul Președintelui

A.N.A.F. nr. 1167 din 29 mai 2009, în baza căruia societatea reclamantă a fost

declarată inactivă, conform procedurii prevăzute de Ordinul Președintelui

A.N.A.F. nr. 819/2008 privind aprobarea procedurii de declarare a

contribuabililor inactivi, ca urmare a nerespectării procedurii de notificare

prealabilă.

În motivarea

cererii, reclamanta a arătat, în esență, că evidențierea sa pe lista

contribuabililor inactivi s-a făcut cu încălcarea normelor de procedură stabilite

prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 819/2008, care obligă organul fiscal să

transmită fiecărui contribuabil o notificare referitoare la includerea pe listă

precum și condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a evita declararea

inactivității.

Reclamanta

a susținut că nu a avut cunoștință de actul administrativ a cărui anulare o

solicită, întrucât nu i-a fost comunicată această notificare.

Pârâta

A.F.P. Constanța, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității

procesuale pasive întrucât nu este emitenta actului contestat, iar pe fond a

solicitat respingerea contestației.

Ulterior,

reclamanta și-a precizat cererea, arătând că înțelege să se judece cu A.N.A.F.

și cu președintele acestei instituții.

Pârâta

A.N.A.F. prin întâmpinare a invocat excepția necompetentei materiale arătând că

se contestă un act administrativ emis de o autoritate publică centrală precum

și excepția tardivității întrucât reclamanta a luat la cunoștință de ordin prin

publicarea listei contribuabililor inactivi pe pagina de internet a A.N.A.F.

De asemenea, a

arătat că cererea a rămas fără obiect întrucât prin Ordinul Președintelui

A.N.A.F. nr. 2999/2011 (poz.126) reclamanta a fost declarată contribuabil

activ.

De

asemenea, s-a invocat și excepția lipsei calității procesual pasive a

Președintelui A.N.A.F.

La data de 6 martie 2012, petenta SC A.R.

SRL a formulat cerere de intervenție în interes alăturat reclamantei.

Prin

sentința nr. 813/2012, Tribunalul Constanța a admis excepția necompetentei

materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții

de Apel Constanța.

Prin

încheierea din 28 mai 2012, Curtea de Apel Constanța a admis în principiu

cererea de intervenție accesorie formulată de SC A.R. SRL.

Prin

sentința nr. 428 din 1 octombrie 2012, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice Constanța și a Președintelui

A.N.A.F București și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acești

pârâți, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală

pasivă; a admis acțiunea formulată de reclamanta SC F.M. SRL în contradictoriu

cu A.N.A.F. și cererea de intervenție în interes alăturat reclamantei formulată

de SC A.R. SRL și a anulat poziția 19847/2009 din Ordinul Președintelui

A.N.A.F. nr. 1167/2009.

Pentru a

pronunța această soluție, instanță de fond a constatat că este întemeiată

excepția lipsei calității procesuale pasive a A.F.P. Constanța deoarece actul

administrativ contestat este emis de către A.N.A.F., autoritate care justifică

calitatea procesuală pasivă în cauză.

În ceea

ce privește calitatea procesuală pasivă a președintelui A.N.A.F., a reținut că

ordinul este emis de către autoritatea publică centrală A.N.A.F., președintele

acesteia fiind doar reprezentantul său.

Pe fond,

prima instanță a reținut că prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 1167/2009

s-a aprobat lista contribuabililor declarați inactivi, reclamanta regăsindu-se

la poziția nr. 19847. Declararea societăților ca și contribuabili inactivi se

face în conformitate cu Ordinul nr. 819/2008, art. 3 din ordin (forma inițială

în vigoare la data emiterii Ordinului nr. 1167/2009) stabilește că declararea

contribuabililor inactivi se face cu data publicării în M. Of. a ordinului

președintelui A.N.A.F. pentru aprobarea listei contribuabililor declarați

inactivi.

De asemenea,

acest ordin cuprinde și procedura privind declararea contribuabililor inactivi.

Astfel,

în termen de 15 zile de la expirarea termenului de depunere a declarațiilor,

organul fiscal competent întocmește lista contribuabililor care nu și-au

îndeplinit obligațiile declarative, emite și transmite notificări acestei

categorii (punctul B din procedură).

Ulterior,

în termen de 15 zile de la data transmiterii notificărilor organul fiscal

întocmește lista contribuabililor care îndeplinesc condițiile pentru a fi

declarați inactivi eliminând din listă pe cei care în urma notificărilor

primite și-au depus declarațiile.

După aceea se întocmește un proiect cu

contribuabilii inactivi care se publică pe pagina de internet a A.N.A.F. însă,

în termen de max.5 zile de la publicare organul fiscal este obligat să notifice

contribuabilul (pct. 9 litera B a Ordinului nr. 819/2009).

În speță,

din actele și lucrările dosarului nu rezultă că reclamanta a fost notificată

astfel cum impune Ordinul nr. 819/2008, fiind declarată contribuabil inactiv

prin Ordinul A.N.A.F. 1167 din 29 mai 2009.

În lipsa

notificării faptului că urmează a fi declarată contribuabil inactiv ca urmare a

nedepunerii declarațiilor, societatea s-a aflat în imposibilitate de a face

demersurile necesare pentru a nu fi declarată contribuabil inactiv.

De

altfel, scopul Ordinului 819/2008 a fost acela de a declara contribuabili inactivi

doar pe cei care în urma notificărilor nu-și depun declarațiile fiscale, cu

alte cuvinte să-i determine pe contribuabili să-și depună declarațiile.

În atare

situație rezultă că anterior declarării inactivității unui contribuabil,

organul fiscal este obligat să-l notifice, iar în lipsa notificării nu poate

să-l declare inactiv.

Acest

punct de vedere este împărtășit și de către organul fiscal, însă într-o altă

cauză când a reținut că omisiunea notificării prealabile a contribuabilului a

determinat admiterea contestației și anularea poziției contribuabilului

respectiv.

Nu poate

fi reținută apărarea pârâtelor potrivit căreia acțiunea este tardivă întrucât

plângerea prealabilă nu a fost respinsă pe acest considerent, acțiunea fiind

formulată în termenul prevăzut de art. ll din Legea nr. 554/2004. Pe de altă

parte, ordinul nu i-a fost comunicat reclamantei iar simpla publicare pe pagina

de internet nu reprezintă o comunicare legală.

De

asemenea nici susținerea potrivit căreia cererea a rămas fără obiect nu este

întemeiată întrucât ordinul prin care a fost declarată inactivă a produs efecte

până la emiterea Ordinului nr. 2999 din 29 august 2011, iar în acea perioadă

reclamanta a efectuat livrări de bunuri către SC A.R. SRL, societate care nu-și

poate deduce cheltuielile aferente operațiunilor derulate cu un contribuabil

inactiv.

Pârâta A.N.A.F.

a atacat cu recurs sentința menționată, criticând-o pentru nelegalitate, în

temeiul art. 304 pct. 9 și 304

1

C. proc. civ.

În motivarea

căii de atac, recurenta a reiterat sub forma criticilor în recurs, excepția

tardivității acțiunii, în raport cu termenul prevăzut în art. 11 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 554/2004, arătând că societatea a sesizat A.N.A.F. cu plângere

prealabilă împotriva OP A.N.A.F. nr. 1167/2009 la data de 26 septembrie 2011,

introducând cererea de chemare în judecată la data de 21 octombrie 2011, la

peste 2 ani de la emiterea acestui ordin.

Recurenta

a precizat că au fost respectate procedurile cu privire la publicarea

proiectului de ordin, afișat pe site-ul ANAF la data de 26 februarie 2009 și

comunicarea notificării.

În cadrul celui de-al doilea motiv de

recurs, a reiterat excepția lipsei de obiect a acțiunii, față de împrejurarea

că potrivit Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 2999 din 29 august 2011,

intimata - reclamantă SC F.M. SRL a fost reactivată, fiind indicată la poziția

126 din listă.

Cererea de intervenție accesorie

La data de 23

august 2013, petenta SC I.C. SRL a formulat în temeiul art. 49 alin. (3) C.

proc. civ., cerere de intervenție accesorie în interesul intimatei -

reclamantei SC F.M. SRL arătând că justifică un interes în cauză, deoarece a

derulat activități comerciale cu intimata-reclamantă, concretizate în achiziționarea

de marfă, în perioada cât a fost declarată contribuabil inactiv și datorită

acestei situații i-au fost stabilite obligații fiscale suplimentare, prin

reintroducerea în baza impozabilă a contravalorii tranzacțiilor comerciale

încheiate cu SC F.M. SRL în perioada 11 iunie 2009-14 septembrie 2011.

Intimata -

reclamantă a SC F.M. SRL și intimata-intervenientă SC A.R. SRL au depus la

dosar întâmpinări cu același conținut, prin care au solicitat respingerea

recursului, ca nefondat, în esență, arătând că recurenta nu a făcut dovada cu

înscrisurile depuse în apărare că a respectat procedura de publicare a

ordinului și de comunicare a notificării către contribuabilul declarat inactiv,

conform OP A.N.A.F. nr. 819/2009.

Prin

precizarea depusă la aceeași dată intimata - reclamantă SC F.M. SRL a solicitat

admiterea cererii de intervenție accesorie formulată de petenta SC I.C. SRL.

În cadrul

probei cu înscrisuri, admisibilă în recurs, potrivit art. 305 C. proc. civ.,

recurenta-pârâtă A.N.A.F. a depus în scop probatoriu două înscrisuri noi

arătând că reprezintă notificarea adresată intimatei-reclamante SC F.M. SRL,

însoțită de dovada comunicării(f. 44 și 45).

II. Considerentele Înaltei Curți

asupra recursului

Examinând

cauza prin prisma motivelor de recurs formulate și a prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

relevante

Așa cum

rezultă din expunerea rezumativă cuprinsă la pct. 1 din prezenta decizie,

intimata - reclamantă a supus controlului instanței de contencios administrativ

Ordinul nr. 1167 din 29 mai 2009, emis de Președintele A.N.A.F., prin care s-a

aprobat lista contribuabililor declarați inactivi, în cadrul căreia figurează

și SC F.M. SRL (poz. 19847)

Conform pct. B

12 din Procedura privind declararea contribuabililor inactivi, aprobată prin

Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 819/2008, în forma în vigoare la acea dată,

ordinul pentru aprobarea listei contribuabililor declarați inactivi trebuia

adus la cunoștință destinatarilor prin publicare în M. Of. al României, Partea

I.

Conform art. 2

din Ordinul nr. 1167/2009 și susținerilor făcute de autoritatea fiscală în

întâmpinarea depusă la dosarul de fond și în motivele de recurs,  ordinul respectiv

a fost doar publicat pe  pagina  de  internet a

M.F.P. - portalul A.N.A.F., secțiunea Informații Publice

- Informații despre contribuabili, aspect care de altfel nu a fost probat.

Nefiind

asigurată cerința de accesibilitate instituită prin pct. B.12 din Procedura

aprobată prin Ordinul nr. 819/2008 și în condițiile în care, așa cum se va

detalia în cele ce urmează, reclamantei nu i-a fost comunicată nici notificarea

prealabilă privind înscrierea în lista contribuabililor ce urmau a fi declarați

inactivi, pentru a se pune problema unor diligente medii, rezonabile în

verificarea evoluției ulterioare pe site-ul A.N.A.F., instanța de fond a

reținut corect că acțiunea nu este tardiv formulată, în condițiile în care

intimatei-reclamante nu i-a fost comunicat ordinul atacat.

Termenele

prevăzute în art. 7 alin. (1) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

pentru exercitarea procedurii prealabile administrative și pentru formularea

acțiunii în justiție se raportează la momentul luării la cunoștință, iar nu la

data publicării pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, motiv

pentru care criticile referitoare la tardivitatea acțiunii sunt nefondate.

În faza

procesuală a recursului, în cadrul probei cu înscrisuri noi, recurenta a depus

la filele 44 și 45 din dosar o notificare în copie, susținând că este vorba

despre notificarea prevăzută la pct. 9 lit. b) din Anexa la Ordinul nr. 819/2008,

precum și recipisă de confirmare de primire, reprezentând dovada comunicării

notificării.

Din

analiza înscrisului intitulat notificare se poate observa că nu are număr de

înregistrare, dată, semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal

precum și ștampila organului fiscal emitent, elemente pe care trebuie să le

cuprindă un act administrativ fiscal, potrivit art. 43 alin. (2) C. proc. fisc.

Or, în

lipsa acestor elemente și având în vedere că notificarea nu face parte din

categoria actelor administrative fiscale care pot fi emise în condițiile alin. (3)

al art. 43 din actul normativ ( fără semnătură și ștampila organului emitent),

instanța de control judiciar apreciază că acest înscris nu îndeplinește

cerințele legale pentru a fi valabil.

O altă

neclaritate a procedurii derulate transpare și din dovada de expediere în care

apare la destinatar, numele și adresa intimatei-reclamante, semnătura primitorului

(angajat) și ștampila poștei cu data de 13 martie 2009, însă pe dovada de

primire care s-a întors la recurentă lipsește ștampila poștei și data primirii,

fiind menționat doar un nr. de borderou (712), fără să fie depusă la dosar o

copie a borderoului de expediție.

Or, lipsa borderoului de expediție

care să demonstreze că expedierea a fost efectiv realizată la data 13 martie 2009

creează dubii cu privire la realitatea comunicării, deși exista posibilitatea

obținerii unei dovezi în acest sens de la poștă, în ipoteza în care organul

fiscal nu mai era în posesia acesteia.

În aceste condiții, înalta Curte

constată că înscrisurile nu au forță probantă și prin urmare nu sunt apte să

confirme comunicarea notificării prevăzute la pct. 9 lit. b) din Anexă.

În fine, în mod corect a fost respinsă

și excepția lipsei de obiect a acțiunii având în vedere că ordinul de declarare

ca inactivă a produs efecte până la emiterea ordinului de reactivare nr. 2999

din  29 august 2011, intimata-reclamantă fiind pusă în situația de a fi

considerată că a efectuat nelegal activitate comercială, cu toate consecințele

fiscale ce decurg de aici.

în recurs.

Fată de

toate acestea, nefiind identificate motive de reformare a sentinței potrivit art.

20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C.

proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge recursul, ca nefondat și, pe cale de consecință, va admite cererea de

intervenție accesorie în interesul intimatei-reclamante SC F.M. SRL, formulată

de SC I.C. SRL.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de A.N.A.F. împotriva sentinței nr. 428 din 1 octombrie 2012

a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Admite

cererea de intervenție accesorie în interesul intimatei-reclamante SC F.M. SRL,

formulată de SC I.C. SRL.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 4 aprilie 2014.