ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1786/2014

Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanta SC F.M. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. și A.F.P. Constanța anularea poziției nr. 19847 din Lista contribuabililor declarați inactivi potrivit Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 1167 din 29 mai 2009, în baza căruia societatea reclamantă a fost declarată inactivă, conform procedurii prevăzute de Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 819/2008 privind aprobarea procedurii de declarare a contribuabililor inactivi, ca urmare a nerespectării procedurii de notificare prealabilă. În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că evidențierea sa pe lista contribuabililor inactivi s-a făcut cu încălcarea normelor de procedură stabilite prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 819/2008, care obligă organul fiscal să transmită fiecărui contribuabil o notificare referitoare la includerea pe listă precum și condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a evita declararea inactivității. Reclamanta a susținut că nu a avut cunoștință de actul administrativ a cărui anulare o solicită, întrucât nu i-a fost comunicată această notificare. Pârâta A.F.P. Constanța, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât nu este emitenta actului contestat, iar pe fond a solicitat respingerea contestației. Ulterior, reclamanta și-a precizat cererea, arătând că înțelege să se judece cu A.N.A.F. și cu președintele acestei instituții. Pârâta A.N.A.F. prin întâmpinare a invocat excepția necompetentei materiale arătând că se contestă un act administrativ emis de o autoritate publică centrală precum și excepția tardivității întrucât reclamanta a luat la cunoștință de ordin prin publicarea listei contribuabililor inactivi pe pagina de internet a A.N.A.F. De asemenea, a arătat că cererea a rămas fără obiect întrucât prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2999/2011 (poz.126) reclamanta a fost declarată contribuabil activ. De asemenea, s-a invocat și excepția lipsei calității procesual pasive a Președintelui A.N.A.F. La data de 6 martie 2012, petenta SC A.R. SRL a formulat cerere de intervenție în interes alăturat reclamantei. Prin sentința nr. 813/2012, Tribunalul Constanța a admis excepția necompetentei materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța. Prin încheierea din 28 mai 2012, Curtea de Apel Constanța a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de SC A.R. SRL.

Hotărârea Curții de Apel Prin sentința nr. 428 din 1 octombrie 2012, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice Constanța și a Președintelui A.N.A.F București și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis acțiunea formulată de reclamanta SC F.M. SRL în contradictoriu cu A.N.A.F. și cererea de intervenție în interes alăturat reclamantei formulată de SC A.R. SRL și a anulat poziția 19847/2009 din Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 1167/2009. Pentru a pronunța această soluție, instanță de fond a constatat că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a A.F.P. Constanța deoarece actul administrativ contestat este emis de către A.N.A.F., autoritate care justifică calitatea procesuală pasivă în cauză. În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a președintelui A.N.A.F., a reținut că ordinul este emis de către autoritatea publică centrală A.N.A.F., președintele acesteia fiind doar reprezentantul său. Pe fond, prima instanță a reținut că prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 1167/2009 s-a aprobat lista contribuabililor declarați inactivi, reclamanta regăsindu-se la poziția nr. 19847. Declararea societăților ca și contribuabili inactivi se face în conformitate cu Ordinul nr. 819/2008, art. 3 din ordin (forma inițială în vigoare la data emiterii Ordinului nr. 1167/2009) stabilește că declararea contribuabililor inactivi se face cu data publicării în M. Of. a ordinului președintelui A.N.A.F. pentru aprobarea listei contribuabililor declarați inactivi. De asemenea, acest ordin cuprinde și procedura privind declararea contribuabililor inactivi. Astfel, în termen de 15 zile de la expirarea termenului de depunere a declarațiilor, organul fiscal competent întocmește lista contribuabililor care nu și-au îndeplinit obligațiile declarative, emite și transmite notificări acestei categorii (punctul B din procedură). Ulterior, în termen de 15 zile de la data transmiterii notificărilor organul fiscal întocmește lista contribuabililor care îndeplinesc condițiile pentru a fi declarați inactivi eliminând din listă pe cei care în urma notificărilor primite și-au depus declarațiile. După aceea se întocmește un proiect cu contribuabilii inactivi care se publică pe pagina de internet a A.N.A.F. însă, în termen de max.5 zile de la publicare organul fiscal este obligat să notifice contribuabilul (pct. 9 litera B a Ordinului nr. 819/2009). În speță, din actele și lucrările dosarului nu rezultă că reclamanta a fost notificată astfel cum impune Ordinul nr. 819/2008, fiind declarată contribuabil inactiv prin Ordinul A.N.A.F. 1167 din 29 mai 2009. În lipsa notificării faptului că urmează a fi declarată contribuabil inactiv ca urmare a nedepunerii declarațiilor, societatea s-a aflat în imposibilitate de a face demersurile necesare pentru a nu fi declarată contribuabil inactiv. De altfel, scopul Ordinului 819/2008 a fost acela de a declara contribuabili inactivi doar pe cei care în urma notificărilor nu-și depun declarațiile fiscale, cu alte cuvinte să-i determine pe contribuabili să-și depună declarațiile. În atare situație rezultă că anterior declarării inactivității unui contribuabil, organul fiscal este obligat să-l notifice, iar în lipsa notificării nu poate să-l declare inactiv. Acest punct de vedere este împărtășit și de către organul fiscal, însă într-o altă cauză când a reținut că omisiunea notificării prealabile a contribuabilului a determinat admiterea contestației și anularea poziției contribuabilului respectiv. Nu poate fi reținută apărarea pârâtelor potrivit căreia acțiunea este tardivă întrucât plângerea prealabilă nu a fost respinsă pe acest considerent, acțiunea fiind formulată în termenul prevăzut de art. ll din Legea nr. 554/2004. Pe de altă parte, ordinul nu i-a fost comunicat reclamantei iar simpla publicare pe pagina de internet nu reprezintă o comunicare legală. De asemenea nici susținerea potrivit căreia cererea a rămas fără obiect nu este întemeiată întrucât ordinul prin care a fost declarată inactivă a produs efecte până la emiterea Ordinului nr. 2999 din 29 august 2011, iar în acea perioadă reclamanta a efectuat livrări de bunuri către SC A.R. SRL, societate care nu-și poate deduce cheltuielile aferente operațiunilor derulate cu un contribuabil inactiv.

Recursul pârâtei Pârâta A.N.A.F. a atacat cu recurs sentința menționată, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurenta a reiterat sub forma criticilor în recurs, excepția tardivității acțiunii, în raport cu termenul prevăzut în art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, arătând că societatea a sesizat A.N.A.F. cu plângere prealabilă împotriva OP A.N.A.F. nr. 1167/2009 la data de 26 septembrie 2011, introducând cererea de chemare în judecată la data de 21 octombrie 2011, la peste 2 ani de la emiterea acestui ordin. Recurenta a precizat că au fost respectate procedurile cu privire la publicarea proiectului de ordin, afișat pe site-ul ANAF la data de 26 februarie 2009 și comunicarea notificării. În cadrul celui de-al doilea motiv de recurs, a reiterat excepția lipsei de obiect a acțiunii, față de împrejurarea că potrivit Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 2999 din 29 august 2011, intimata - reclamantă SC F.M. SRL a fost reactivată, fiind indicată la poziția 126 din listă. Cererea de intervenție accesorie La data de 23 august 2013, petenta SC I.C. SRL a formulat în temeiul art. 49 alin. (3) C. proc. civ., cerere de intervenție accesorie în interesul intimatei - reclamantei SC F.M. SRL arătând că justifică un interes în cauză, deoarece a derulat activități comerciale cu intimata-reclamantă, concretizate în achiziționarea de marfă, în perioada cât a fost declarată contribuabil inactiv și datorită acestei situații i-au fost stabilite obligații fiscale suplimentare, prin reintroducerea în baza impozabilă a contravalorii tranzacțiilor comerciale încheiate cu SC F.M. SRL în perioada 11 iunie 2009-14 septembrie 2011.

Apărările intimatei Intimata - reclamantă a SC F.M. SRL și intimata-intervenientă SC A.R. SRL au depus la dosar întâmpinări cu același conținut, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, în esență, arătând că recurenta nu a făcut dovada cu înscrisurile depuse în apărare că a respectat procedura de publicare a ordinului și de comunicare a notificării către contribuabilul declarat inactiv, conform OP A.N.A.F. nr. 819/2009. Prin precizarea depusă la aceeași dată intimata - reclamantă SC F.M. SRL a solicitat admiterea cererii de intervenție accesorie formulată de petenta SC I.C. SRL.

Procedura derulată în recurs În cadrul probei cu înscrisuri, admisibilă în recurs, potrivit art. 305 C. proc. civ., recurenta-pârâtă A.N.A.F. a depus în scop probatoriu două înscrisuri noi arătând că reprezintă notificarea adresată intimatei-reclamante SC F.M. SRL, însoțită de dovada comunicării(f. 44 și 45). II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs formulate și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Așa cum rezultă din expunerea rezumativă cuprinsă la pct. 1 din prezenta decizie, intimata - reclamantă a supus controlului instanței de contencios administrativ Ordinul nr. 1167 din 29 mai 2009, emis de Președintele A.N.A.F., prin care s-a aprobat lista contribuabililor declarați inactivi, în cadrul căreia figurează și SC F.M. SRL (poz. 19847) Conform pct. B 12 din Procedura privind declararea contribuabililor inactivi, aprobată prin Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 819/2008, în forma în vigoare la acea dată, ordinul pentru aprobarea listei contribuabililor declarați inactivi trebuia adus la cunoștință destinatarilor prin publicare în M. Of. al României, Partea I. Conform art. 2 din Ordinul nr. 1167/2009 și susținerilor făcute de autoritatea fiscală în întâmpinarea depusă la dosarul de fond și în motivele de recurs, ordinul respectiv a fost doar publicat pe pagina de internet a M.F.P. - portalul A.N.A.F., secțiunea Informații Publice - Informații despre contribuabili, aspect care de altfel nu a fost probat. Nefiind asigurată cerința de accesibilitate instituită prin pct. B.12 din Procedura aprobată prin Ordinul nr. 819/2008 și în condițiile în care, așa cum se va detalia în cele ce urmează, reclamantei nu i-a fost comunicată nici notificarea prealabilă privind înscrierea în lista contribuabililor ce urmau a fi declarați inactivi, pentru a se pune problema unor diligente medii, rezonabile în verificarea evoluției ulterioare pe site-ul A.N.A.F., instanța de fond a reținut corect că acțiunea nu este tardiv formulată, în condițiile în care intimatei-reclamante nu i-a fost comunicat ordinul atacat. Termenele prevăzute în art. 7 alin. (1) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru exercitarea procedurii prealabile administrative și pentru formularea acțiunii în justiție se raportează la momentul luării la cunoștință, iar nu la data publicării pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, motiv pentru care criticile referitoare la tardivitatea acțiunii sunt nefondate. În faza procesuală a recursului, în cadrul probei cu înscrisuri noi, recurenta a depus la filele 44 și 45 din dosar o notificare în copie, susținând că este vorba despre notificarea prevăzută la pct. 9 lit. b) din Anexa la Ordinul nr. 819/2008, precum și recipisă de confirmare de primire, reprezentând dovada comunicării notificării. Din analiza înscrisului intitulat notificare se poate observa că nu are număr de înregistrare, dată, semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal precum și ștampila organului fiscal emitent, elemente pe care trebuie să le cuprindă un act administrativ fiscal, potrivit art. 43 alin. (2) C. proc. fisc. Or, în lipsa acestor elemente și având în vedere că notificarea nu face parte din categoria actelor administrative fiscale care pot fi emise în condițiile alin. (3) al art. 43 din actul normativ ( fără semnătură și ștampila organului emitent), instanța de control judiciar apreciază că acest înscris nu îndeplinește cerințele legale pentru a fi valabil. O altă neclaritate a procedurii derulate transpare și din dovada de expediere în care apare la destinatar, numele și adresa intimatei-reclamante, semnătura primitorului (angajat) și ștampila poștei cu data de 13 martie 2009, însă pe dovada de primire care s-a întors la recurentă lipsește ștampila poștei și data primirii, fiind menționat doar un nr. de borderou (712), fără să fie depusă la dosar o copie a borderoului de expediție. Or, lipsa borderoului de expediție care să demonstreze că expedierea a fost efectiv realizată la data 13 martie 2009 creează dubii cu privire la realitatea comunicării, deși exista posibilitatea obținerii unei dovezi în acest sens de la poștă, în ipoteza în care organul fiscal nu mai era în posesia acesteia. În aceste condiții, înalta Curte constată că înscrisurile nu au forță probantă și prin urmare nu sunt apte să confirme comunicarea notificării prevăzute la pct. 9 lit. b) din Anexă. În fine, în mod corect a fost respinsă și excepția lipsei de obiect a acțiunii având în vedere că ordinul de declarare ca inactivă a produs efecte până la emiterea ordinului de reactivare nr. 2999 din 29 august 2011, intimata-reclamantă fiind pusă în situația de a fi considerată că a efectuat nelegal activitate comercială, cu toate consecințele fiscale ce decurg de aici. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Fată de toate acestea, nefiind identificate motive de reformare a sentinței potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat și, pe cale de consecință, va admite cererea de intervenție accesorie în interesul intimatei-reclamante SC F.M. SRL, formulată de SC I.C. SRL.