ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 197/2016

Decizia nr.

197/2016

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Pe

rolul Curții de Apel București, secția a Vll-a civilă și pentru cauze privind conflicte

de muncă și asigurări sociale, a fost înregistrata contestația în anulare

formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 8 din 5 ianuarie 2015

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă conflicte de

muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. xxx/87/2013.

La termenul din data de 27 februarie

2015, Curtea de Apel București a dispus suspendarea judecății contestației în

anulare, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat

recurs contestatorul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție la data de 14 septembrie 2015.

Prin cererea de recurs contestatorul

arată că starea de sănătate și lipsa banilor l-au împiedicat să se prezinte la

termenul de judecată.

În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc.

civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a

recursului, prin raport reținându-se că recursul este admisibil în principiu.

De asemenea, prin raport s-a mai reținut că cererea de recurs nu cuprinde

indicarea și dezvoltarea motivelor de neiegalitate pe care se întemeiază

recursul (art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.), iar calea de atac nu este

motivată în conformitate cu dispozițiile art. 487 alin. (1) C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în

condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost analizat în complet de

filtru, fiind comunicat părților în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin.

(4) din același cod, iar la dosarul cauzei nu s-au depus puncte de vedere la

raport.

Constatându-se încheiată procedura de

filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru

soluționarea căii de atac, la data de 28 ianuarie 2016, fără citarea părților.

Analizând recursul, a priori, sub

aspectul îndepliniri^ cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C.

proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Prin încheierea din 27 februarie 2015,

pronunțată Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind

conflicte de munca și asigurări sociale, s-a dispus suspendarea judecății

contestației în anulare, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C.

proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat

recurs contestatorul, motivând că starea de sănătate și lipsa banilor i-au

împiedicat să se prezinte la termenul de judecată.

Potrivit dispozițiilor imperative ale

art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar

în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri

se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în

cuprinsul acestui articol.

Totodată, conform art. 489 alin. (2) C.

proc. civ. sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu

se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

În ceea ce privește cererea de recurs,

se constată că aceasta nu conține precizări care să reprezinte o minimă

argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate.

Or, condiția legală a dezvoltării

motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și

încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C.

proc. civ.

În speță, nu se poate considera că afirmațiile

con testatorului din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii

de atac exercitate în sensul exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C.

proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de

recurs, a unei argumentări juridice a neiegaiității invocate prin indicarea

dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșii aplicate de instanță și prin

precizarea eventualelor greșeli săvârșite de Instanță în legătură cu aceste

dispoziții legale.

În aceste condiții, având în vedere că

în cauză nu pot fi reținute nici motive de ordine publică, Înalta Curte va

aplica sancțiunea expres prevăzută de prevederile art. 489 alin. (2) C. proc.

civ., respecți aceea a nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A.

împotriva încheierii din 27 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a Vll-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Fără nici o cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

28 ianuarie 2016.