ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 196/2016

Decizia nr. 196/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 iunie 2015 pronunțată Curtea de Apel București, secția a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a dispus suspendarea judecății cererii de recurs formulată de reclamantul A. împotriva încheierii de suspendare din 24 martie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a civilă conflicte de muncă și asigurări sociale, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și justiție la data de 07 septembrie 2015 și trimis, spre soluționare, prin repartizare computerizată aleatorie, completului C.F. 11.

Prin cererea de recurs reclamantul arată că a fost prezent în sală la al doilea apel ai cauzei, însă a fost „îndrumat la condică".

În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport reținându-se că recursul este admisibil în principiu. De asemenea, prin raport s-a mai reținut că cererea de recurs nu cuprinde indicarea și dezvoltarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul (art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.), iar calea de atac nu este motivată în conformitate cu dispozițiile art. 487 alin. (1) C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părților în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod.

Recurentul contestator a depus la dosar punct de vedere la raport (fila 46 din dosar).

Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 28 ianuarie 2016, fără citarea părților.

Analizând recursul, a priori, sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Prin încheierea din 18 iunie 2015, pronunțată Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca și asigurări sociale, s-a dispus suspendarea judecății cererii de recurs formulată de reclamantul A., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin, (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant arată că a fost prezent în sală la al doilea apel al cauzei, însă a fost „îndrumat la condică".

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de neiegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de neiegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Totodată, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ. sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

În ceea ce privește cererea de recurs, se constată aceasta nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de neiegalitate.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de neiegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speță, nu se poate considera că afirmațiile reclamantului din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale.

În aceste condiții, având în vedere că în cauză nu pot fi reținute nici motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva încheierii din 18 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București secția a Vll-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Fără nici o cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 ianuarie 2016.