ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 305/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 305/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 305/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei;
Hotărârea primei instanțe;
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 252 din 28 ianuarie 2014 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. și a pârâtului B., a admis excepția neîndeplinirii procedurii administrative prealabile și a respins acțiunea formulată de reclamanta com. Snagov prin primar ca inadmisibilă.
Calea de atac exercitată;
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A., criticând sentința atacată pentru nelegalitate și netemeinicie.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului;
Argumentele de drept relevante;
Constatând că, în speță, recurenta a formulat cerere de renunțare la judecată, instanța de control judiciar va avea în vedere și dispozițiile art. 22 alin (6) C. proc. civ., republicat, care prevăd: “Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel”.
Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat,, Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.”
Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs;
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 406 alin. (6) teza a II-a C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de A. împotriva sentinței nr. 252 din 28 ianuarie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2015.