ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2077/2015

Decizia nr. 2077/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Hotărârea primei instanțe

Prin Încheierea de ședință din data de 15 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 noul C. proc. civ., s-a suspendat judecata cauzei privind pe reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F., SC G. SRL, SC H. SRL, SC I. SRL, SC J. SA Slobozia, SC K. SRL, SC L. SRL, SC M. SRL, SC N. SRL, SC O. SRL și SC P. SRL, până la soluționarea irevocabilă a dosarelor nr. x/2/2013 și nr. x/2/2012 ale Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și s-a dispus prorogarea pronunțării asupra excepțiilor litispendenței și conexității prezentului dosar cu Dosarul nr. x/2/2013 după repunerea pe rol a acestuia din urmă.

Cererea de recurs

Împotriva încheierii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamanta SC A. SRL, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii în ceea ce privește măsura suspendării judecării cauzei, în sensul respingerii acesteia, apreciindu-se că soluția din prezenta cauză nu depinde de soluția ce urmează a se pronunța în dosarele nr. x/2/2013 și x/2/2012 ale Curții de Apel București.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1), pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Procedura de examinarea a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 26 noiembrie 2014, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., sens în care a fost pronunțată Încheierea de ședință din 9 februarie 2015.

Procedura derulată în fața instanței de recurs

Prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2015, aflată la dosar, recurenta-reclamantă SC A. SRL a solicitat să se ia act că renunță la judecata recursului, conform art. 406 C. proc. civ., republicat.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Constatând că, în speță, recurenta a formulat cerere de renunțare la judecată, instanța de control judiciar va avea în vedere și dispozițiile art. 22 alin (6) C. proc. civ., republicat, care prevăd: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ. "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă."

Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 406 alin. (6) teza a doua C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecata recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de cererea de renunțare la judecarea recursului declarat de SC A. SRL împotriva Încheierii din 15 iulie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2015.

Procesat de GGC - CT