ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3221/2016

Decizia nr. 3221/2016

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară anularea rezoluției de clasare nr. x/2014 din 26 ianuarie 2015, emisă de inspector judiciar din cadrul Inspecției Judiciare, trimiterea dosarului pentru continuarea judecății.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 1430 din 20 mai 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, având ca obiect anulare act administrativ.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 1430 din 20 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul A., pentru motive încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul a susținut, în esență, că procedura plângerii prealabile nu este necesară, întrucât prevederile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 sunt imperative și nu lasă loc de interpretări.

În opinia recurentului, procedura prealabilă este lipsită de orice eficiență juridică în contextul în care aceeași instituție și aceleași persoane care au dispus clasarea unei sesizări sunt și cele care trebuie să analizeze temeinicia și legalitatea aspectelor învederate prin plângerea prealabilă.

Prin rezoluția emisă în data de 7 ianuarie 2015, în baza art. 45 alin. (4) lit. b) raportat la art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superiori Magistraturii, republicată, inspectorul judiciar, desemnat pentru efectuarea verificărilor în Dosarul nr. x/2014, a dispus clasarea sesizării formulate de petent, întrucât a constatat că există indicii care să releve comiterea unor abateri disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004, de natură să atragă răspunderea disciplinară.

Prin Decizia nr. 397 din 03 iulie 2014 pronunțată de Curtea Constituțională în Dosarul nr. x/D/2013, a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma „rezoluția de clasare este definitivă” din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii este neconstituțională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege.

Decizia pronunțată de Curtea Constituțională a fost publicată în M. Of. nr. 529/16.07.2014.

Deși în motivarea deciziei s-a explicat faptul că este absolut necesară asigurarea liberului acces la justiție, prin posibilitatea atacării soluției la instanța judecătorească, iar dispozițiile declarate neconstituționale și-au încetat efectele juridice, până în prezent nu s-a realizat o reglementare clară a procedurii de contestare a soluției de clasare a unei sesizări dispuse de Inspecția Judiciară.

Astfel, acțiunea poate fi formulată direct la instanță, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile, având în vedere faptul că obligativitatea parcurgerii acestei proceduri este excesivă și formală, în contextul în care legiuitorul nu și-a îndeplinit întocmai obligația prevăzută de art. 147 alin. (1) teza I din Constituția României, respectiv de a pune în acord prevederile declarate neconstituționale cu prevederile constituționale, aplicând prin similitudine dispozițiile art. 47 alin. (5) teza finală din Legea nr. 317/2004.

Art.47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 prevede că rezoluția de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) și alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

În acest context, câtă vreme legiuitorul a exclus expres procedura prealabilă în cazul contestării rezoluției de respingere a sesizării, se apreciază că această procedură nu poate fi opusă părții reclamante ca și condiție de admisibilitate, nici în cazul rezoluției de clasare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a admite recursul, a casa sentința recurată și a trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 1430 din 20 mai 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 noiembrie 2016.