ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2847/2015

Decizia nr. 2847/2015

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 665 din 26 februarie 2014 a Curții de Apel București a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta Întreprinderea Individuală A. în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, privind suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 10 octombrie 2013 pentru proiectul C312M011041700133 din 6 mai 2011 "Achiziția de utilaje pentru prestări servicii la A.", înregistrat sub nr. 33028 din 15 octombrie 2013.

2.1. Motivele de casare invocate

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamanta Întreprinderea Individuală A., criticând ca nelegală și netemeinică hotărârea atacată.

Recurenta invocă motive de nelegalitate încadrate în prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

2.2. Dezvoltarea motivelor de casare

Reclamanta a criticat faptul că instanța de fond nu a analizat motivele cererii la reglementarea legislativă a "creării de condiții artificiale pentru a beneficia de măsură" și nici cu privire la corelația dintre situația de fapt și norma de drept care ar fi trebuit să reiasă din cuprinsul actului administrativ fiscal.

Reclamanta a susținut că actul administrativ atacat este în dezacord cu însăși norma edictată pentru reglementarea situației create, arătând faptul că proiectul de finanțare a îndeplinit și îndeplinește și în prezent toate condițiile legale pentru a obține finanțare europeană conform măsurii 312.

În ceea ce privește paguba iminentă, recurenta a precizat că instanța de fond nu a ținut cont că executarea titlului de creanță va însemna executarea singurului bun aflat în patrimoniu, împiedicându-se astfel atingerea coeficienților prevăzuți în proiectul de achiziții.

Intimata nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs.

4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 4 februarie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin Încheierea din data de 13 mai 2015, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2 Cu privire la fondul recursului. Soluția instanței de recurs.

4.2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Prima instanță, hotărând în sensul respingerii cererii de suspendare, ca neîntemeiată, a reținut că nu se constată o vădită nelegalitate a actului administrativ, care să transpară la o cercetare aparentă a acestuia și că argumentele invocate în susținerea cazului bine justificat nu se încadrează în definiția legală a acestei sintagme, cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, analiza lor presupunând în mod necesar administrarea de probe pe fondul cauzei. Cu alte cuvinte, la o examinare prima facie a actului contestat nu există un caz bine justificat, documentația administrativă conformând, aparent, susținerile pârâtei.

Înalta Curte constată că acest raționament al primei instanțe este în prezent influențat de împrejurările că instanțele de judecată s-au pronunțat între timp în pricinile având ca obiect suspendare executare act administrativ și, respectiv, anulare act administrativ, în cererile formulate de celelalte două întreprinderi individuale implicate în aceleași fapte pe baza cărora s-a concluzionat prin procesul-verbal de constatare nereguli a cărui suspendare se solicită în prezenta cauză că s-au creat condiții artificiale în scopul obținerii finanțării nerambursabile în cadrul Măsurii 312.

Astfel, I.I. B. a obținut suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care o privește, încheiat la aceeași dată ca și cel din prezentul litigiu - 10 octombrie 2013, în Dosarul nr. x/2/2013, în recurs, prin Decizia nr. 2315 din 04 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a obținut anularea în fond a aceluiași proces-verbal în Dosarul nr. x/2/2014 al Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal, în vreme ce I.I. C. a obținut suspendarea executării procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care o privește, încheiat la aceeași dată ca și cel din prezentul litigiu - 10 octombrie 2013, în Dosarul nr. x/2/2014, în recurs, prin Decizia nr. 2658 din 25 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a obținut anularea în fond a aceluiași proces-verbal în Dosarul nr. x/54/2014 al Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Având în vedere că aceleași fapte au condus la încheierea proceselor verbale de recuperare a finanțării nerambursabile în cazul celor trei întreprinderi individuale, între care I.I. A., suspendarea executării proceselor verbale în cazul celorlalte două întreprinderi individuale ca și obținerea unor hotărâri, în fond, favorabile echivalează cu o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ a cărui suspendare s-a cerut în prezenta cauză.

Cât privește paguba iminentă, executarea procesului-verbal este de natură să producă reclamantei un prejudiciu viitor, previzibil, întrucât recuperarea finanțării prin valorificarea utilajului achiziționat ar bloca activitatea întreprinderii individuale, împiedicând astfel însăși realizarea scopului urmărit prin reglementarea Măsurii 312.

4.2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul, constatând că există motive de reformare a sentinței, potrivit art. 488 pct. 8 C. proc. civ., republicat. Drept urmare, va casa sentința atacată și, rejudecând cererea de suspendare, va admite cererea reclamantei și va dispune suspendarea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 10 octombrie 2013 și înregistrat cu nr. 33028 din 15 octombrie 2013.

În temeiul art. 451 alin. (1), art. 452 și art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale la plata către reclamantă a sumei de 850 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din taxa de timbru și onorariul avocatului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta Întreprinderea Individuală A. împotriva Sentinței civile nr. 665 din 26 februarie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând cererea de suspendare, admite cererea reclamantei Întreprinderea Individuală A. formulată în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Dispune suspendarea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 10 octombrie 2013 și înregistrat cu nr. 33028 din 15 octombrie 2013.

Obligă pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale la plata sumei de 850 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată către reclamanta Întreprinderea Individuală A.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2015.

Procesat de GGC - GV