ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2848/2015

Decizia nr. 2848/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2/2014, reclamanta Întreprinderea Individuală A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit sub nr. 38950 din 28 noiembrie 2013, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea actului administrativ atacat.

Prin Sentința civilă nr. 2114 din 2 iulie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta Întreprinderea Individuală A. în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, ca nefondată.

Împotriva Sentinței civile nr. 2114 din 2 iulie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta Întreprinderea Individuală A.

Recursul declarat de reclamantă s-a întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul cărora s-a solicitat casarea sentinței atacate, rejudecarea în fond a cauzei și admiterea cererii de suspendare.

Recurenta-reclamantă a formulat, în esență, următoarele motive de nelegalitate ale hotărârii recurate:

Motivele noi de reziliere pe care intimata le-a cuprins în procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, fără să le fi precizat în proiectul procesului - verbal, nu pot fi considerate ca fiind "diferențe semnificative", și chiar într-o astfel de ipoteză, orice fel de diferențe nu ar trebui să existe, după cum reiese din dispozițiile art. 21 alin. (14) - (16) din O.U.G. nr. 66/2011.

Simpla existență a unor elemente comune între cele trei proiecte, determinate în mod evident de legăturile de rudenie dintre beneficiarii lor, nu este de natură să dovedească, nici măcar la o analiză sumară a situației de fapt, că s-ar fi "acționat concertat spre realizarea obiectivelor și scopului unei entități juridice unice pentru a obține o finanțare cu depășirea plafonului maxim de finanțare".

În legislația națională și în cea comunitară nu există nicio interdicție ca membrii aceleiași familii să solicite și să obțină finanțarea unor proiecte de investiții, după cum nu este prevăzut că membrii aceleiași familii nu au dreptul de a obține fonduri nerambursabile în cadrul aceleași scheme de ajutor.

Măsura constând în rezilierea contractului de finanțare și recuperarea integrală a ajutorului nerambursabil, întrunește elementele unei exercitări abuzive a dreptului de apreciere, constituind un exces de putere publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, având un evident caracter disproporționat în raport cu împrejurările pe care s-a întemeiat și cu interesul public urmărit, toate acestea pe fondul propriei culpe a instituției publice chemate să verifice existența sau nu a unor condiții artificiale.

4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 4 martie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 10 iunie 2015, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Analiza motivelor de casare

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate de reclamantă, Înalta Curte constată că sunt fondate criticile formulate de recurentă, pentru următoarele considerente:

În speță, este îndeplinită condiția generală cerută de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privitoare la sesizarea autorității publice care a emis actul, anterior sesizării instanței în vederea suspendării executării actului administrativ, fiind îndeplinite și cerințele speciale cuprinse în sintagma "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente", în înțelesul pe care legiuitorul l-a dat prin art. 2 alin. (1) lit. t) și ș) din același act normativ.

Recurenta-reclamantă a solicitat, în temeiul art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Procesului - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit sub nr. 38950 din 28 noiembrie 2013, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anulare a acestui act administrativ.

Contestația administrativă formulată de reclamantă a fost soluționată în sensul respingerii ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 2987 din 28 ianuarie 2014 emisă de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Decizia menționată și procesul-verbal de constatare în discuție au făcut obiectul acțiunii în anulare înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. 1865/2/2014, instanță care prin Sentința civilă nr. 3147 din 18 noiembrie 2014, a admis acțiunea formulată de Întreprinderea Individuală A., dispunând anularea deciziei pronunțate în soluționarea contestației administrative și a Procesului-verbal de constatare înregistrat sub nr. 38950 din 28 noiembrie 2013.

Aspectele de nelegalitate invocate în motivarea cererii de suspendare a executării, au fost analizate de către instanța învestită cu acțiunea în anulare, iar soluția acesteia confirmă susținerile recurentei-reclamante, prin anularea celor două acte administrative, fundamentând astfel concluzia că, în cauză, este îndeplinită condiția cazului bine justificat, pentru a dispune, în cadrul procedurii sumare reglementate de art. 14 din Legea nr. 554/2004, măsura provizorie de suspendare a executării actului a cărui nelegalitate a fost constatată pe calea acțiunii în anulare.

În ceea ce privește condiția referitoare la prevenirea unei pagube iminente, în acord cu opinia exprimată de judecătorul fondului, se reține că recurenta-reclamantă a probat iminența producerii pagubei invocate, în condițiile în care inițierea de către intimata-pârâtă a procedurii de executare silită este de natură a conduce la încetarea activității reclamantei.

Pentru considerentele expuse, reținând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (2) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de reclamanta Întreprinderea Individuală A., casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, va dispune admiterea acțiunii și suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr. 38950 din 28 noiembrie 2013, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta Întreprinderea Individuală A. împotriva Sentinței civile nr. 2114 din 2 iulie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând cauza, dispune admiterea cererii de suspendare formulată de reclamanta Întreprinderea Individuală A. în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Dispune suspendarea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr. 38950 din data de 28 noiembrie 2013.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2015.

Procesat de GGC - GV