ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2644/2017

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. xx/3/2010 la data de 20 iulie 2010, reclamantul Municipiul București prin Primarul general a chemat în judecată pe pârâtul Județul Ilfov, solicitând obligarea la plata sumei de 32.6004.159 RON reprezentând diferența de tarif aferentă perioadei martie 2010 - mai 2010 (4.915.779 RON) și perioadei 26 noiembrie 2008 - 28 februarie 2010.

Prin Sentința civilă nr. 2984 din 26 august 2012 a Tribunalului București s-a admis excepția inadmisibilității, s-a respins cererea reclamantului Municipiul București, ca inadmisibilă.

Prin Decizia nr. 2584 din 6 iunie 2013, Curtea de Apel București a respins ca nefondat recursul formulat de recurentul-reclamant Municipiul București, prin primar, împotriva Sentinței civile nr. 2984 din 28 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimatul-pârât Județul Ilfov.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II -a contencios administrativ și fiscal sub nr. 6391/3/2014, reclamantul Municipiul București a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Județean Ilfov la plata sumei de suma de 33.345.323 RON, reprezentând diferența de tarif aferentă perioadei 26 noiembrie 2008 - 14 iunie 2010, ce trebuia acoperită de către Consiliul Județean Ilfov în baza protocolului încheiat între acesta și Consiliul General al Municipiului București la data de 26 noiembrie 2008, protocol ce a fost aprobat la nivelul Municipiului București prin HCGMB nr. 346/2008.

Prin Sentința civilă nr. 4441 din 10 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2014, a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii și a fost respinsă acțiunea, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Municipiul București prin Primarul General al Municipiului București, solicitând casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare.

Prin Decizia nr. 236 din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel București - SCAF s-a respins excepția inadmisibilității recursului, ca nefondată și s-a admis recursul recurentul-reclamant Municipiul București împotriva Sentinței civile nr. 4441 din 10 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2014 în contradictoriu cu intimatul-pârât Consiliul Județean Ilfov. S-a casat sentința civilă recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Cererea de revizuire

Consiliul Județean Ilfov a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 236 din 25 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București întrucât este potrivnică Deciziei civile nr. 2584 din 6 iunie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

- În motivarea cererii de revizuire se arată că în primul proces având ca obiect cererea de chemare în judecată a Municipiului București împotriva Consiliului Județean Ilfov pentru obligarea acestuia din urmă la plata sumelor reprezentând plata unor tarife de transport pe perioada 26 noiembrie 2008 - 28 februarie 2010 (ulterior solicitând pentru perioada 26 noiembrie 2008 - 14 iunie 2010) s-a admis excepția inadmisibilității cererii pentru lipsa plângerii prealabile obligatorii potrivit art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.

În al doilea proces având același obiect pretenții izvorând din același raport juridic pentru perioada 26 noiembrie 2008 - 14 iunie 2010, excepția inadmisibilității cererii pentru lipsa plângerii prealabile invocată de Consiliul Județean Ilfov a fost admisă, instanța întemeindu-se pe puterea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 2584/2013 a Curții de Apel București.

Instanța de recurs a admis însă recursul și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță (Decizia civilă nr. 236 din 25 ianuarie 2017 a CAB-SCAF).

A Mai arătat revizuentul Consiliul Județean Ilfov că nu a invocat în al doilea proces excepția autorității de lucru judecat ci doar puterea de lucru judecat a primei hotărâri, doar efectul pozitiv al lucrului judecat, ca simplu mijloc de probă în susținerea excepției de inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată.

- În ce privește al doilea motiv de revizuire al Deciziei civile nr. 236 din 25 ianuarie 2017, întemeiat pe disp. art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 se arată următoarele:

Se arată că prin contrazicerea celor statuate definitiv în cadrul primului proces s-a încălcat principiul securității și stabilității raporturilor juridice.

Principiul securității și stabilității raporturilor juridice nu are o reglementare expressis verbis în vreunul din actele normative care fac parte din legislația comunitară primară sau secundară. El este o creație jurisprudențială care a dobândit statut de pilon principal al dreptului unional ca urmare a tradițiilor constituționale-comune ale statelor membre, astfel încât încălcarea principiului securității și stabilității raporturilor juridice reprezintă totodată o încălcare a dreptului comunitar. În același timp se invocă art. 47 alin. (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene(CDFUE) în conformitate cu care "orice persoana are dreptul la un proces echitabil". Potrivit art. 52 alin. (3) CDFUE "în măsura în care prezenta cartă conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată". Prin urmare, pentru a înțelege conținutul noțiunii de proces echitabil, CDFUE ne permite să apelăm la CEDO. Or, așa cum reiese din jurisprudența CEDO, dreptul la un proces echitabil implică și respectarea principiului securității raporturilor juridice.

Se apreciază că din perspectiva dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, pot fi invocate într-o cerere de revizuire încălcări ale drepturilor fundamentale prevăzute în Carta Drepturilor fundamentale ale UE și în CEDO.

Revizuentul Municipiul București prin Primar General a formulat întâmpinare la cererea de revizuire formulată de către Consiliul Județean Ilfov împotriva Deciziei civile nr. 236 din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel București și a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire întrucât decizia atacată nu evocă fondul.

S-a mai arătat că în cererea ce privește ipoteza prevăzută de art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 aceasta nu este îndeplinită în speță.

Considerentele și soluția instanței de revizuire

Înalta Curte reține că în conformitate cu prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Potrivit art. 509 alin. (1):

"revizuirea se poate formula împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul".

În speță, prin Decizia nr. 236 din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel București s-a admis recursul reclamantului Municipiul București împotriva Sentinței civile nr. 4441/2015 a Tribunalului București, s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Este consacrat în jurisprudență faptul că hotărârile de casare intermediare prin care s-a casat cu trimitere nu îndeplinesc condiția privind evocarea fondului.

Din această perspectivă, cererea de revizuire apare ca inadmisibilă însă acest motiv de revizuire (art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.) privește și hotărârea care nu evocă fondul.

Prin cererea de față se invocă împrejurarea că cele două procese au fost soluționate în temeiul aceleiași excepții a lipsei procedurii prealabile și în instanța de recurs, soluționarea acestei excepții a primit dezlegări diferite, ceea ce face ca soluțiile celor două instanțe de recurs să fie potrivnice în accepțiunea prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Trecând cu analiza în segmentul îndeplinirii cumulative a condițiilor revizuirii celor două hotărâri de recurs invocate, Decizia civilă nr. 236/2017 a Curții de Apel București și Decizia civilă nr. 2584/2013 a Curții de Apel București, se constată următoarele:

- cele două hotărâri de recurs sunt potrivnice în sensul că au dezlegat în mod diferit excepția lipsei procedurii prealabile;

- hotărârile au fost pronunțate în aceeași pricină, aceleași părți (cu precizarea că Județul Ilfov și Consiliul Local Ilfov sunt ambele persoane de drept public, cu capacitate juridică deplină și legitimare procesuală să acționeze ca reprezentant în justiție al colectivității locale), obiect (parțial) și cauză;

- hotărârile au fost pronunțate în dosare diferite: nr. x/2011 și nr. xx/3/2014;

- în al doilea proces, respectiv în dosarul nr. x/2014 s-a discutat aceeași excepție a inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, iar instanța de recurs a analizat susținerile intimatului-pârât Consiliul Județean referitoare la puterea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 2584/2013 a Curții de Apel București și prin urmare această condiție de admisibilitate nu este îndeplinită în cauză.

Revizuentul arată că nu a fost discutată excepția autorității de lucru judecat ci doar s-a invocat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat ca mijloc de probă.

Se reține că dreptul recunoscut prin hotărârea care se bucură de autoritate de lucru judecat (în speță lipsa procedurii prealabile și respingerea cererii de obligare la plata sumelor pretinse în consecință) a fost făcut cu scopul ca această discuție să nu mai poată fi reluată într-o nouă judecată ori tocmai acesta este sensul dispozițiilor prevăzute de art. 431 alin. (1) C. proc. civ.

Împrejurarea că judecătorul celui de-al doilea ciclu procesual a argumentat prin prisma incidenței noului C. proc. civ. în raport cu vechiul cod, pentru a nu reține puterea de lucru judecat nu poate fi tranșată prin considerente decizorii sau nedecizorii într-o cerere de revizuire întemeiată pe disp. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât instanța de revizuire nu este îndreptățită să arate care dintre cele două hotărâri este legală și temeinică.

Înalta Curte reține că nu este îndeplinită condiția neinvocării autorității de lucru judecat în cel de-al doilea proces.

Prin urmare, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea cererii de revizuire întemeiată pe disp. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aceasta este inadmisibilă.

Referitor la cererea de revizuire întemeiată pe disp. art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, urmează a se disjunge această cerere în conformitate cu art. 131, 132 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 510 alin. (3) și o va trimite spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, nefiind incidentă prorogarea de competență în acest caz.

Temeiul legal al soluției adoptate

Având în vedere considerentele arătate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va admite excepția inadmisibilității și va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Va disjunge cererea de revizuire întemeiată pe disp. art. 21 alin. (2) C. proc. civ. și o va trimite Curții de Apel București spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității invocată de intimatul Municipiul București.

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de Consiliul Județean Ilfov împotriva Deciziei nr. 236 din 25 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2014.

Disjunge cererea de revizuire formulată de Consiliul Județean Ilfov împotriva Deciziei nr. 236 din 25 ianuarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2014, întemeiată pe dispozițiile art. 21 din Legea nr. 554/2004, pe care o trimite Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM