ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3094/2017

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 07.01.2015, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., ca prin acțiunea ce se va pronunța să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securități.

Hotărârea Curții de apel Prin sentința nr. 1016 din 7 aprilie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A. și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al securității.

Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul B., solicitând casarea sentinței cu consecința respingerii acțiunii. În motivarea căii de atac, încadrată în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul - pârât a susținut, în esență, că: - instanța a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituția României, ignorând Deciziile Curții Constituționale nr. 530/2009, nr. 843/2011 și nr. 1522/2011; - activitatea desfășurată în calitate de lucrător al Securității nu îndeplinește condiția prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, câtă vreme nu s-a făcut dovada existenței vinovăției sale și a unei vătămării efective a dreptului la viața privată și a dreptului la libertatea de exprimare; - hotărârea pronunțată încalcă puterea de lucru judecat a deciziilor nr. 5545/2010, nr. 5361/2011 și nr. 454/2013 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că activitatea desfășurată trebuie să fie una de rezultat.

Procedura de filtru derulată în recurs Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2), (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 23.02.2017, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin încheierea din data de 27.04.2017 a fost admis în principiu și s-a stabilit termen la data de 19.10.2017 pentru judecarea acestuia, cu dezbateri contradictorii, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, în raport de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a investit instanța de contencios administrativ, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, cu o acțiune având a obiect constatarea calității de lucrător al Securității a recurentului-pârât A. Verificările au fost efectuate de intimat ca urmare a cererii înregistrate sub nr. P 648/13 din 20 februarie 2013 adresată CNSAS de către dl. C., în condițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008. Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, este lucrător al Securității "orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau Miliției, cu atribuții pe linie de Securitate (…) în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Curtea de apel a verificat înscrisurile administrate prin prisma condițiilor impuse de lege pentru constatarea calității de lucrător al Securității, respectiv art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, concluzionând în sensul admiterii cererii intimatului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Soluția instanței de fond este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar. Critica privind neîncadrarea activității recurentului-pârât în prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 este nefondată. Prima condiție prevăzută de textul legal, anume, ca persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit al securității, în perioada 1945-1989, este întrunită, din înscrisurile administrate rezultând că acesta a avut gradul de maior și funcția de Șef Serviciu 1 din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Ialomița - 1989. În această calitate a participat la supravegherea titularului dosarului I 329576, profesor de matematică la Urziceni, urmărit pentru "manifestări dușmănoase, deosebit de grave, la adresa regimului nostru, fiind semnalat totodată cu intenții de săvârșire a unei acțiuni de atentat împotriva unor personalități din conducerea superioară de partid și de stat. Recent, postul de radio ‹H.› a transmis conținutul unei scrisori adresată de B.D. matematicianului D., aflat în prezent în SUA (element lucrat de Direcția III), în care se fac aprecieri deosebit de grave la adresa regimului nostru și a conducerii superioare de partid și de stat. În contextul manifestărilor ostile, B.D. cheamă pe cei nemulțumiți să se solidarizeze, să se organizeze și să lupte pentru a-și recăpăta drepturile". Ca urmare, B.D. a fost luat în lucru prin DUI (dosar de urmărire informativă) la data de 2.11.1987. De asemenea, pârâtul a dispus un număr de nouă măsuri față de B.D., printre care: • Informatorul "E." va fi dirijat pentru a stabili comentariile cu privire la evenimentele politice externe și interne, atitudinea față de situația din unele țări socialiste. Termen: 20.12.1989. •Prin relațiile apropiate și alți factori de influență, se va acționa pentru a-l determina pe obiectiv să adopte o atitudine corespunzătoare, să nu comită acte protestatare și pentru a stabili modalitatea de obținere a revistelor străine. Termen. 30.12.1989. •Sursa "F." va fi dirijată pentru a afla aprecierile obiectivului cu privire la evenimentele politice, dacă colportează știrile transmise la posturile de radio străine în cadrul colectivului de muncă, precum și persoanele cu care intenționează să stabilească noi relații. Termen: 25.12.1989. •Se vor întreprinde măsuri de folosire a mijloacelor speciale la domiciliul socrului său, iar în cazul obținerii unei noi locuințe se vor instala la domiciliul său. Termen: 30.12.1989. • Obiectivul va fi contactat de organele noastre și, în funcție de atitudinea ce o va adopta, se va acționa în sensul determinării lui pentru a trimite o scrisoare de dezmințire către postul de radio "H." referitoare la situația din prezenta. Termen: 30.12.1989. Răspunde maior A. • În situația când vor avea loc activități care urmează să participe conducerea superioară de partid și de stat, vor fi luate măsuri pentru ca obiectivul să nu se deplaseze în zonă. Termen: permanent. În acest context, având în vedere măsurile dispuse, conform rezoluției ofițerului superior olografă, semnată olograf, din data de 23.09.1988 și a notei de stadiu din 15.09.1989, semnată olograf de maior A., este evidentă încălcarea drepturilor și libertăților persoanei monitorizate. Simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la persoanele urmărite de securitate, fără cunoștința și acordul acestora, pentru motive care nu aveau legătură cu apărarea intereselor naționale, constituie o violare a dreptului la viață privată. Totodată, folosirea mijloacelor tehnice speciale, la domiciliul socrului persoanei urmărite, interceptarea corespondenței și a convorbirilor telefonice, a constituit o încălcare a dreptului la viață privată și a dreptului la liberă exprimare. În ceea ce privește critica referitoare la faptul că hotărârea instanței de fond încalcă puterea de lucru judecat a deciziilor nr. 5545/2010, nr. 5361/2011 și nr. 454/2013 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Contrar susținerilor recurentului-pârât, hotărârea atacată nu încalcă puterea de lucru judecat a deciziilor ICCJ nr. 5545/2010, nr. 5361/2011 și nr. 454/2013, întrucât acestea sunt decizii de speță și vizează situații de fapt diferite. Una dintre acestea se referă la scopul legitim al supravegherii, determinat de apărarea intereselor economice ale unei țări, instanța concluzionând că activitatea respectivă nu are legătură cu regimul comunist și nu poate fi circumscrisă scopului de susținere a puterii totalitare comuniste, ceea ce nu este cazul în speța de față. Totodată, împrejurarea că Planul de măsuri a fost inițiat de locotenentul major G., fiind doar semnat de pârâtul A., iar prin semnarea acestuia nu a fost încălcată nicio lege, nu este de natură a-l exonera de răspundere pe recurentul-pârât în condițiile în care măsurile respective au fost aprobate de acesta (Plan de măsuri din 14.09.1988, semnat olograf de maior A., Nota de stadiu din 15.09.1989, semnată olograf de pârât) și au fost dispuse nu pentru apărarea securității naționale, ci pentru apărarea regimului totalitar comunist, reprezentând prin ele însele măsuri cu caracter abuziv. În consecință, în acord cu instanța de fond, Înalta Curte constată că, în cauză, sunt întrunite cele două condiții prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv calitatea recurentului-pârât de ofițer al Securității și desfășurarea de către acesta a unor activități prin care au fost îngrădite drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Înalta Curte reține că scopul O.U.G. nr. 24/2008 nu este acela de a atrage răspunderea juridică și politică a persoanei care îndeplinește condițiile de lucrător și colaborator al Securității, ci deconspirarea, prin consemnarea publică a respectivelor persoane, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de acest act normativ. Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., reținând că nu există motive de reformare a sentinței potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.