ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1731/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat constatarea calității pârâtului A. de lucrător al Securității.

1.2. Prin sentința nr. 2976 din 5 noiembrie 2014, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a constatat calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului A.

2.1. Împotriva acestei hotărâri, pârâtul A. a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței și respingerea acțiunii.

A susținut recurentul-pârât că instanța de fond greșit a apreciat că a încălcat dreptul la viața privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile civile și politice.

În opinia sa simpla informare prin surse umane despre afirmațiile publice ale unei persoane nu încalcă dreptul la viața privată a acesteia și deci activitatea la care se face referire în acțiune, nu poate fi considerată ca încălcând vreun drept fundamental al persoanei.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a invocat excepția nulității recursului, apreciind că recurentul nu a argumentat, în niciun fel, incidența motivului de nelegalitate invocat.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în Completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 14 decembrie 2016 în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 9 februarie 2017, Completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2 Cu privire la fondul recursului

4.2.1 Analiza motivului de casare invocat

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate de pârât, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile formulate de recurent, pentru considerentele ce urmează.

Pentru constatarea calității de lucrător al securității în sensul O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, legiuitorul stabilește în cuprinsul art. 2 lit. a) cerințele ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru reținerea acestei calități: respectiv:în perioada 1945-1989, să fi avut calitatea de ofițer/subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit; în calitatea menționată la pct. a), să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Prima condiție menționată, respectiv ca persoana verificată să fi avut, în perioada 1945-1989, calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, este asigurată în speța de față deoarece, recurentul-pârât a avut gradul de plutonier (1980, 1984 - 1986) în cadrul Inspectoratului Județean Brăila, Postul de Miliție Scorțaru Nou.

De asemenea, și condiția ca recurentul-pârât să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului este îndeplinită având în vedere acțiunile ce reies din înscrisurile existente în dosar nr. x/1987 analizat în baza cererii formulate de domnul B. potrivit art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu mofircări și completări.

În acest sens, recurentul-pârât, în calitatea sa de angajat al fostului Minister de Interne, a participat activ la supravegherea informativă a unui fost membru P.N.L, încadrat la categoria "chiaburi", "exploatatori de brațe de muncă", semnalat că "s-a înscris în GAC în anul 1957 și a fost printre ultimii care s-au înscris, neavând comportări bune în acea perioadă" și că "are relații cu elemente dușmănoase din comună".

Față de susținerile recurentului-pârât, potrivit cărora "nu a dirijat sursele informative în cauză să afle și divulge aspecte ale vieții private a celui supravegheat ci doar manifestări publice ale acestuia", trebuie subliniat faptul că legiuitorul, în cuprinsul art. 2 lit, a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările completările ulterioare, se referă strict la suprimarea sau îngrădirea de drepturi și libertăți fundamentale ale omului, fără să condiționeze acest aspect de conotații sau contexte politice sau de maniifestări publice.

De asemenea, recurentul-pârât justifică acțiunile și măsurile întreprinse de faptul că motivele urmăririi în discuție reprezentau, la acea dată, fapte incriminate de legea penală, susținere ce nu poate fi primită.

Prin urmare, demersul recurentului-pârât de dirijare a surselor, constituie imixtiuni în viața privată a persoanelor semnalate și îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare.

Astfel, Înalta Curte constată că înscrisurile depuse la dosar în probațiune, comunicate și recurentului-pârât, al căror conținut este descris, pe larg, în considerentele sentinței recurate, demonstrează, cu prisosință, că acțiunile întreprinse pot fi încadrate în prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, îngrădind dreptul la viața privată și dreptul la libertatea de exprimare.

În altă ordine de idei, pentru a fi reținută calitatea de lucrător al Securității în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, se impune ca persoana, ofițer sau subofițer al Securității, să fi desfășurat activități care au vizat suprimarea sau îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale, indiferent cum acestea au fost materializate.

Toate activitățile, care au concurat la încălcarea/îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale sau au urmărit să o facă, conduc la constatarea calității de lucrător în sensul prevăzut de dispozițiile legale anterior enunțate.

Prin urmare, dezlegarea dată fondului cauzei reflectă interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale incidente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate.

4.2.2. Soluția instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a hotărârii atacate, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 2976 din 5 noiembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 mai 2017.