ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2873/2017

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 29 noiembrie 2016, a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, B., C., D., pentru lipsa părților.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs. Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea recursului se arată că instanța de fond, din eroare, nu a observat că, prin cele trei întâmpinări depuse, se ceruse judecarea cauzei în lipsă. Din acest motiv, recurentul arată că instanța de fond a încălcat dispozițiile tezei a doua, a punctului 2, din alineatul I, al art. 411 C. proc. civ., care interzicea vădit suspendarea judecății. Recurentul mai arată că voința sa expresă era de continuare a judecății, de vreme ce trimisese cu o zi înainte, cerere completatoare și interogatoriul pârâților, mai mult, 29 noiembrie 2016 era primul termen de înfățișare, astfel încât, potrivit art. 204 C. proc. civ., instanța de fond, în mod deliberat, a încălcat procedura. Prin urmare, consideră că Încheierea din 29 noiembrie 2016 este nulă, fiind incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deoarece a fost dată cu încălcarea dar și cu aplicarea greșită a normelor de drept.

Apărările formulate în cauză Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat ca instanța de recurs să aprecieze asupra recursului formulat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat. PENTru a ajunge la această soluție, instanța a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., este întemeiat și că instanța de fond a făcut, prin sentința pronunțată, prin raportare la circumstanțele de fapt ale litigiului, o greșită interpretare și aplicare a normelor de drept material aplicabile. Potrivit art. 411 din C. proc. civ.: "(1) Judecătorul va suspenda judecata: 1. când amândouă părțile o cer; 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă. (2) Cererea de judecată în lipsă produce efecte numai la instanța în fața căreia a fost formulată." Rațiunea acestei dispoziții legale este aceea de a respecta principiile disponibilității, contradictorialității și dreptul la apărare al părților care guvernează procesul civil și care împiedică instanța de judecată să procedeze la judecata cauzei în absența părților, în condițiile în care niciuna nu a cerut soluționarea în lipsă. Voința legiuitorului în edictarea acestei norme a fost aceea de a sancționa cu întreruperea judecății cauzei prin suspendare conduita procesuală a părților, constând în lipsa de preocupare efectivă pentru cursul judecății, lipsa de diligență pentru continuarea procesului. Din actele și lucrările dosarului, rezultă că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel că instanța de fond în mod greșit a dispus suspendarea cauzei. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt întemeiate, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind fondat.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs PENTru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa încheierea atacată și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.