ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.03.2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2683/2017

HOTĂRÂRE
30.03.2017
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2683/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. xx/1/2017, petentul A. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 356 din 30 martie 2017 a Plenului Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă cererea vizând eliberarea din funcția de procuror și de numire în funcția de judecător la Judecătoria Pitești, solicitând anularea hotărârii menționate și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să propună Președintelui României eliberarea din funcția de procuror și numirea în funcția de judecător.

În motivarea contestației, se arată că Hotărârea Plenului CSM nr. 356 din 30 martie 2017 este nelegală, în condițiile în care sunt îndeplinite criteriile legale pentru numirea în funcția de judecător, prevăzută de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea contestată, a reținut că "nu este oportună reducerea numărului de procurori ..." dar la data de 26 aprilie 2017 Direcția Națională Anticorupție a organizat un interviu pentru ocuparea posturilor vacante, fiind admiți 12 candidați, în prezent existând doar 2 posturi vacante.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, prin analizarea cererilor, nu procedează la o aplicare unitară a criteriilor ce sunt avute în vedre atunci când se apreciază cu privire la admiterea sau respingerea cererilor, edificatoare în acest sens fiind Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 331 din 30 martie 2017.

Astfel, contestatorul arată că are o vechime de 7 ani și 5 luni ca procuror; la data de 1 martie 2017 la Judecătoria Pitești erau ocupate 36 de posturi din cele 40 de posturi de judecător; iar încărcătura pe judecător este peste media națională. De asemenea, atât Curtea de Apel Pitești cât și Direcția Națională Anticorupție au dat avize favorabile, în cauză fiind îndeplinite toate condițiile legale pentru admiterea cererii formulate.

Se arată că în calitate de procuror nu are altă posibilitate de a accede la funcția de judecător, Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 193/2006 stabilind o singură modalitate ce trebuie să fie obiectivă, iar actul emis trebuie să respecte cerințele de legalitate și să nu conțină aprecieri subiective.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că la soluționarea cererii de numire în funcția de judecător a contestatorului, Plenul CSM a avut în vedere dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2006 și dispozițiile art. 22 - 23 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor și procurorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător.

La soluționarea cererii de numire în funcția de judecător, Plenul CSM a avut în vedere situația posturilor vacante de la instanțele judecătorești la data de 1 martie 2017, cu excluderea posturilor ocupate ca urmare a sesiunii de transfer, astfel că din cele 40 de posturi de judecător prevăzute în schemă la Judecătoria Pitești, erau ocupate 36 de posturi, iar încărcătura pe judecător este de 1361 dosare.

La soluționarea cererii, Plenul CSM a apreciat în mod temeinic și legal în raport de toate criteriile legale raportat la situația de fapt, ținând cont și de considerentele Deciziei nr. 547/2005 a Curții Constituționale, asigurând astfel buna funcționare a unității de parchet implicate, și anume Direcția Națională Anticorupție, care în prezent se confruntă cu tendința procurorilor de a se întoarce la unitățile de parchet de unde provin sau la alte unități de parchet unde au dreptul să funcționeze, potrivit legii.

Hotărârea atacată nu are un caracter arbitrar și nu a fost emisă cu exces de putere, rațiunea pentru care cererea contestatorului a fost respinsă fiind ușor de decelat în raport de situația posturilor vacante și volumul de activitate al Direcției Naționale Anticorupție care înregistrează un deficit de personal de aproximativ 18%.

Dispozițiile legale conferă numai o vocație solicitantului, rămânând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii să dispună cu privire la cererile care au ca obiect numirea din funcția de procuror în funcția de judecător, cu respectarea marjei de apreciere prevăzută de lege, marjă ce a fost respectată la emiterea hotărârii atacate în cauza pendinte.

În susținerea, respectiv combaterea contestației au fost depuse acte de ambele părți.

Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând contestația formulată în raport de criticile aduse de contestator, ținând cont de apărările formulate, probatoriul administrat, raportat la dispozițiile legale incidente, se constată ca aceasta este nefondată pentru următoarele considerente.

La data de 22 februarie 2017 a fost înregistrată sub nr. 4407 cererea formulată de petentul A., procuror la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, prin care a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numirea în funcția de judecător la Judecătoria Pitești.

Prin Hotărârea nr. 282 din 23 martie 2017 a secției pentru judecători s-a dispus sesizarea Plenului CSM cu propunerea de respingere a cererii formulate de petentul A., iar prin Hotărârea Plenului CSM nr. 356 din 30 martie 2017 a fost respinsă cererea formulată de petent, de eliberare din funcția de procuror și numire în funcția de judecător la Judecătoria Pitești.

În motivarea hotărârii, Plenul a reținut că dl. procuror A. are o vechime de 7 ani și 5 luni în funcția de procuror și o vechime de 11 luni în cadrul Direcției Naționale Anticorupție; avizele favorabile ale unităților implicate; încărcătura pe judecător respectiv procuror dar și propunerea de respingere expusă de secția pentru judecători.

În raport de criteriile prevăzute de Regulament, motivele invocate în cererea formulată, faptul că secția pentru judecători a sesizat Plenul cu propunerea de respingere a numirii în funcția de judecător, ținând cont și de aspectele care privesc aptitudinile specifice funcției de judecător, dar și cel motivațional, rezultate din răspunsul candidatului, dar și de numărul mare de posturi de procurori efectiv vacante la nivelul DNA, s-a hotărât respingerea contestației.

Potrivit art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "la cererea motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii în funcția de judecător, prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege".

Potrivit art. 23 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor și procurorilor, numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător "(1) Judecătorii sau procurorii care solicită numirea pe una din funcțiile prevăzute de art. 22 vor fi invitați pentru a susține un interviu în fața secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii" iar la soluționarea cererii vor fi avute în vedere următoarele criterii:

"- vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror;

- vechimea la instanța sau parchetul de la care provine solicitantul;

- vechimea pe gradul aferent instanței, respectiv posturile la care se solicită numirea."

Secția corespunzătoare a Plenului CSM adoptă o hotărâre și sesizează Plenul.

Din analiza dispozițiilor legale evocate se poate concluziona că numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător nu este un drept absolut ci o vocație, fiind atributul exclusiv al CSM în gestionarea resurselor umane la nivelul instanțelor și parchetelor, dându-se eficiență interesului general pentru buna funcționare a instanțelor și parchetelor în raport cu interesul personal și profesional al solicitanților.

Normele evocate mai sus au caracter supletiv, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de garant al justiției, având prerogativa legală de apreciere, în raport de toate elementele de fapt, asupra cerințelor de numire a procurorilor în funcția de judecător și a judecătorilor în funcția de procuror.

La adoptarea hotărârii contestate, Plenul CSM a avut în vedere situația posturilor vacante la Judecătoria Pitești la data de 1 martie 2017, publicate pe pagina de internet a Consiliului, cu excluderea posturilor ocupate prin sesiunea de transfer din luna martie 2017.

De asemenea, au fost avute în vedere numărul posturilor vacante la Direcția Națională Anticorupție pentru a nu se perturba activitatea acestei unități de parchet iar susținerea contestatorului în sensul că la data de 26 aprilie 2017 Direcția Națională Anticorupție a organizat un interviu pentru ocuparea posturilor vacante (fiind ocupate 12 din cel 14 locuri vacante) nu poate fi reținută, această procedură fiind ulterioară sesiunii de numire a procurorilor în funcția de judecător din luna martie 2017.

În raport cu situația factuală din data de 1 martie 2017, se poate concluziona că Plenul CSM a analizat punctual criteriile prevăzute de art. 22 din Regulament, ținând cont totodată de propunerea expusă prin hotărârea secției pentru Judecători, urmărind a se asigura echilibrul între interesul general și interesul de ordin profesional și personal, contestația formulată în cauza pendinte fiind nefondată, motiv pentru care Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 29 pct. 7 din Legea nr. 317/2004 va respinge contestația formulată împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 356/2017.

Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 356 pronunțată la data de 30 martie 2017 de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-03-23
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1280/2018
Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea supusă controlului judiciar Prin Hotărârea nr. 1089 din 26 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea f
ÎCCJ 2017-11-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3631/2017
, din care un post începând cu data de 01.04.2017, fiind vacante 4 posturi de judecător. La această instanță, în anul 2016, încărcătura pe judecător a fost de 616 dosare, față de media națională de 518 dosare. Curtea de Apel Pitești, Tribun
ÎCCJ 2018-03-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1250/2017
Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin Hotărârea nr. 1088 din 26 octombrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a fost respinsă cererea formula
ÎCCJ 2018-03-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1311/2018
acest criteriu nu a fost analizat în cuprinsul hotărârilor atacate. Or, volumul de activitate de la instanța/parchetul la care se solicită numirea și numărul posturilor vacante la instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocup
ÎCCJ 2017-06-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2452/2017
Superior al Magistraturii. Reprezintă atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii luarea măsurilor care se impun pentru ocuparea posturilor vacante, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, stabilitatea în
Sursă