ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3631/2017

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Hotărârea nr. 354 din 30 martie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins cererea formulată de doamna A., procuror la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, de eliberare din funcția de procuror și numire în funcția de judecător la Curtea de Apel Pitești sau Tribunalul Argeș.

În motivare s-a reținut că prin Nota nr. x/2017, Direcția resurse umane și organizare a înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cererea de numire în funcția de judecător a doamnei A., procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că în susținerea cererii au fost invocate motive de ordin profesional și că, în conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 23 alin. (1) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, doamna procuror A. a fost prezentă în ședința secției pentru judecători din data de 23.03.2017 și a susținut interviul prevăzut de dispozițiile normative menționate.

S-a mai reținut că din datele Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii rezultă că doamna procuror A. are o vechime de 9 ani și 10 luni în funcția de procuror și o vechime de 1 an și 5 luni în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești.

Prin Hotărârea nr. 282/23.03.2017, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru numirea în funcția de judecător a doamnei procuror A. însă a sesizat Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu propunerea de respingere a numirii în funcția de judecător a doamnei procuror.

De asemenea, s-a reținut că, potrivit evidențelor direcției de resort, la Direcția Națională Anticorupție, din cele 195 posturi de procuror prevăzute în schemă (42 posturi de conducere și 153 de posturi de execuție) erau vacante 19 posturi de conducere și 14 posturi de execuție, iar în ceea ce privește volumul de activitate la această unitate de parchet, în anul 2016 s-a înregistrat o încărcătură de 70 de dosare pe procuror.

La Curtea de Apel Pitești, instanța la care doamna procuror A. a solicitat numirea în funcția de judecător, din cele 42 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau vacante 6 posturi de judecător, iar în anul 2016, încărcătura pe judecător a fost de 382 de dosare, față de media națională de 268 de dosare.

De asemenea, la Tribunalul Argeș, instanța la care doamna procuror a solicitat numirea în funcția de judecător, din cele 39 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 35 de posturi, din care un post începând cu data de 01.04.2017, fiind vacante 4 posturi de judecător. La această instanță, în anul 2016, încărcătura pe judecător a fost de 616 dosare, față de media națională de 518 dosare.

Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Argeș și Direcția Națională Anticorupție au comunicat avize favorabile.

La soluționarea cererii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere criteriile prevăzute în Regulament, motivele invocate de doamna procuror, faptul că secția pentru Judecători a sesizat Plenul cu propunere de respingere a numirii în funcția de judecător a doamnei procuror, în raport de aspectele care privesc aptitudinile specifice funcției de judecător, dar și de cele motivaționale, rezultate din răspunsurile candidatei, dar și numărul mare de posturi de procuror efectiv vacante la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, în condițiile în care la această unitate se soluționează dosare de o complexitate deosebită, apreciindu-se că nu este oportună reducerea numărului de procurori ce funcționează în cadrul acestei direcții specializate, cât și faptul că este oportună ocuparea posturilor vacante de la nivelul judecătoriilor.

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2017, doamna A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 354 din 30 martie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă cererea acesteia de eliberare din funcția de procuror și de numire în funcția de judecător la Curtea de Apel Pitești sau la Tribunalul Argeș; obligarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să propună Președintelui României eliberarea contestatoarei din funcția de procuror și numirea sa în funcția de judecător, în temeiul art. 23 alin. (3) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

În motivarea contestației, se arată că este nelegală Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 354 din 30 martie 2017 întrucât dreptul pe care îl are Consiliul Superior al Magistraturii de a analiza îndeplinirea cerințelor pentru numirea din funcția de procuror în funcția de judecător nu echivalează cu dreptul de a refuza propunerea de numire către Președintele României atunci când nu se constată că nu sunt îndeplinite cerințele legale sau că referatul ar constata că nu sunt îndeplinite cerințe legate de vechime și de volumul de activitate.

Se mai arată că, după aplicarea criteriilor enunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, nu s-a constatat că nu ar fi îndeplinite cerințe legate de vechime și de volumul de muncă la parchetul la care își desfășoară activitatea, respectiv la instanțele la care a solicitat numirea.

Contestatoarea arată că îndeplinește condițiile legale pentru numirea în funcția de judecător, fapt constatat și prin Hotărârea nr. 282 din 23 martie 2017 a secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care, de asemenea, a constatat că are gradul corespunzător instanțelor la care a solicitat numirea și nu se află în niciun caz de interdicție legală.

Mai arată că a depus cererea în termen, față de cele două sesiuni anuale în care se analizează asemenea solicitări, și că a avut un punct de vedere favorabil de la conducătorul parchetului la care își desfășoară activitatea, precum și de la conducătorul instituțiilor la care a solicitat numirea.

Contestatoarea critică hotărârea atacată în ceea ce privește reținerea unor aptitudini specifice funcției de judecător, precum și a unor aspecte motivaționale, rezultate din răspunsurile candidatei în cadrul interviului, ce au determinat adoptarea unei soluții de respingere, considerându-se că nu este oportună reducerea numărului de procurori din Direcția Naționala Anticorupție și că ar fi oportună ocuparea posturilor vacante de la nivelul judecătoriilor.

Susține că nu s-a constatat că ar avea o vechime insuficientă în funcția de procuror, care să nu îi permită să ocupe funcția de judecător în cadrul Tribunalului Argeș sau în cadrul Curții de Apel Pitești, și că a dobândit gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești prin examen de promovare organizat- în condițiile legii, iar din 23 martie 2015 a fost delegată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Naționala Anticorupție și, ulterior, la data de 7 octombrie 2015 a fost numită procuror în cadrul acestei structuri. Prin urmare, arată că vechimea în funcția de procuror DNA este de 2 ani și două luni, iar nu de un an și cinci luni, cum în mod eronat s-a arătat în hotărârea contestată.

Se mai susține că situația posturilor de procuror vacante la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a modificat, urmare a organizării interviului din data de 26.04.2017, când au fost declarați admiși 12 candidați, ocupându-se 12 posturi de execuție din cele 14 libere.

În ceea ce privește instanțele la care a solicitat numirea în funcția de judecător, arată că, la data de 1 martie 2017, la Curtea de Apel Pitești erau 6 posturi vacante, iar încărcătura pe judecător era peste media națională, respectiv 382 de dosare față de media de 268 de dosare, în timp ce la Tribunalul Argeș erau 4 posturi de judecător vacante, încărcătura pe judecător fiind, de asemenea, peste media națională.

Se mai arată că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act că atât Curtea de Apel Pitești, cât și Tribunalul Argeș au comunicat avize favorabile și că nu s-a constatat că prin eliberarea din funcția de procuror s-ar crea un dezechilibru în activitatea instituției, considerând că îndeplinește vechimea în gradul aferent instanței la care a solicitat numirea, având experiență suficientă în gradul aferent instanței la care a solicitat numirea, iar argumentul că se urmărește ocuparea cu prioritate a funcțiilor de judecător de la nivelul judecătoriilor nu îi poate fi opus, întrucât excede criteriilor prevăzute de lege.

Contestatoarea susține că în cazul altor cereri similare, Plenul CSM a avut în vedere alte criterii, cum ar fi: lipsa de atractivitate a instanței sau numărul mare de posturi de execuție vacante la instanța unde se solicita numirea, criterii care, dacă ar fi fost analizate în privința sa, ar fi determinat admiterea cererii.

În ceea ce privește motivele invocate de contestatoare și aptitudinile specifice funcției de judecător, reținute de către intimat, arată că motivarea din hotărârea contestată este una pur formală și contrazisă de înscrisul intitulat "Recomandare", din care reiese că are calitățile necesare pentru a fi judecător.

De asemenea, susține că, în calitate de procuror, nu are altă posibilitate de a accede la funcția de judecător, respectiv nu are posibilitatea să se înscrie la un concurs pentru ocuparea posturilor vacante de judecător, aceasta fiind singura modalitate prin care un procuror poate accede la funcția de judecător, motiv pentru care modalitatea trebuie să fie obiectivă și să poată fi supusă cenzurii instanțelor de judecata, iar actul trebuie să respecte cerințele de legalitate și să nu conțină aprecieri subiective.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, solicitând respingerea, ca neîntemeiată, a contestației.

Intimatul susține că reprezintă atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii în a lua măsurile care se impun pentru ocuparea posturilor vacante, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, stabilitatea în sistem, parcurgerea etapelor de formare, perfecționare, promovare, numirea procurorilor în funcția de judecător și a judecătorilor în funcția de procuror, dispozițiile legale incidente conferind numai o vocație în sensul arătat, astfel cum reiese chiar din cuprinsul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, normă cu caracter supletiv.

Exercitarea acestei marje de apreciere de către Consiliu, în limitele stabilite de legiuitor, nu poate conduce la reținerea excesului de putere în adoptarea unei hotărâri, în speță, hotărârea contestată fiind adoptată cu respectarea competenței și a limitelor legale, fără încălcarea drepturilor contestatoarei.

Invocă Decizia nr. 545/2005, prin care Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile constituționale referitoare la alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă, nu pot fi interpretate în sensul că orice persoană, oricând, poate opta pentru exercitarea unei profesii ori a unei meserii sau pentru alegerea oricărui loc de muncă.

În cauză, subliniază că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat aspectele necesare pentru a stabili dacă doamna procuror poate fi numită în funcția de judecător, și anume volumul de activitate și complexitatea deosebită a dosarelor la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, schema de personal la această unitate de parchet, vechimea deținută de contestatoare în cadrul acestei structuri specializate și vechimea în funcție, avizele comunicate de instituțiile implicate, precum și existența posturilor vacante la instanțele la care se solicită numirea.

Astfel, la Direcția Națională Anticorupție, unde este încadrată doamna procuror A., din cele 195 posturi de procuror prevăzute în schemă (42 posturi de conducere și 153 posturi de execuție) erau vacante 19 posturi de conducere și 14 posturi de execuție, iar în ceea ce privește volumul de activitate, în anul 2016 s-a înregistrat o încărcătură de 70 dosare pe procuror, astfel că numirea contestatoarei în funcția de judecător ar fi condus la creșterea volumului de activitate al acestei unități de parchet, cu consecința directă a afectării activității Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Argeș.

Faptul că ulterior sesiunii de numire a procurorilor în funcția de judecător din martie 2017, a fost declanșată procedura de ocupare a posturilor vacante de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție nu este de natură să atragă nelegalitatea hotărârii ce face obiectul contestației de față. La data de 26.04.2017 s-a desfășurat prima etapă din cadrul acestei proceduri, și anume organizarea interviului, ulterior acestei etape, la data de 4 mai 2017, secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil numirea procurorilor ce au fost declarați admiși în urma interviului, motiv pentru care această procedură nu putea fi avută în vedere la data soluționării cererii contestatoarei.

Arată că, și în prezent, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție se confruntă cu un deficit de personal, fiind vacante la nivelul acestei structuri 6 posturi de conducere și 3 posturi de execuție.

Consideră că nici existența unor posturi vacante la instanțele la care s-a solicitat numirea nu justifică admiterea cererii contestatoarei, având în vedere că volumul de activitate la Tribunalul Argeș s-a situat sub media națională, iar pentru a se da o mai mare eficiență interesului general, era oportun ca locurile vacante de la tribunal să fie ocupate de către judecători cu o experiență deja formată în această activitate.

În acest context, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 6/12 ianuarie 2017 s-a aprobat modificarea calendarului estimativ al concursurilor și examenelor din anul 2017, în sensul organizării concursului de promovare în funcții de execuție efectivă și pe loc, a judecătorilor și procurorilor, în perioada septembrie - noiembrie 2017.

De asemenea, arată că posturile vacante de la instanțele pentru care a optat contestatoarea sunt vizate de magistrații ce vor declarați admiși la concursul de promovare în funcții de execuție, cât și de judecătorii care doresc să fie transferați, din motive personale, Tribunalul Argeș și Curtea de Apel Pitești fiind instanțe deosebit de atractive, astfel că, în mod judicios, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu se impune ocuparea posturilor prin procedura numirii din funcția de procuror în funcția de judecător la respectivele instanțe.

În ceea ce privește vechimea în funcție și la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, intimatul învederează că nici aceste criterii nu pot fi privite singular, ci împreună cu celelalte.

Astfel, în perioada 23.03.2015 - 07.10.2015, contestatoarea a fost delegată procuror la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, fiind numită în cadrul acestei structuri la data de 07.10.2015, iar faptul că a fost reținută vechimea contestatoarei de la data numirii sale la Direcția Națională Anticorupție, și nu de la data delegării la această structură specializată, nu este de natură a atrage nelegalitatea hotărârii contestate, deoarece respingerea cererii sale de numire în funcția de judecător a avut în vedere interesul general, respectiv buna funcționare a unității de parchet și necesitatea asigurării stabilității în sistem.

Cu privire la avizele pozitive transmise de unitățile implicate, precizează că acestea au un caracter consultativ, iar la momentul soluționării cererii de numire a contestatoarei în funcția de judecător, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a urmărit asigurarea unui just echilibru între interesul general, și anume funcționarea în bune condiții a instanțelor și parchetelor, și interesele de ordin personal ale doamnei procuror, care a solicitat aprobarea cererii întemeiate pe dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

În ceea ce privește criticile contestatoarei referitoare la faptul că hotărârea are un caracter arbitrar și a fost emisă cu exces de putere, arată că raportat la dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, motivarea actului administrativ este decisivă pentru a face demarcația dintre actul adoptat în cadrul marjei de apreciere conferite de lege autorității publice și cel adoptat prin exces de putere, astfel cum este definit acest termen în Legea contenciosului administrativ.

Se mai arată că o contestație similară formulată de doamna procuror A. a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 767/01.03.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016.

În temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, la dosarul cauzei s-au atașat actele administrative atacate și documentația aferentă.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației

Examinând legalitatea hotărârii contestate, în raport cu criticile și apărările formulate, susținerile și observațiile din întâmpinare și dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prezenta contestație este nefondată, pentru considerentele ce urmează:

Prin cererea adresată Consiliului Superior al Magistraturii, doamna A., procuror la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, a solicitat numirea în funcția de judecător la Curtea de Apel Pitești sau la Tribunalul Argeș, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Hotărârea nr. 354 din 30 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de numire în funcția de judecător la Curtea de Apel Pitești sau la Tribunalul Argeș formulată de doamna A.

În considerentele Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost arătate motivele care au determinat adoptarea soluției, motivația prezentată cuprinzând situația posturilor vacante existente la parchetul unde își desfășura activitatea magistratul, cât și la instanțele la care se solicitase numirea în funcția de judecător, volumul de activitate al unității de parchet și al instanțelor implicate, în componenta ce vizează încărcătura medie/judecător și încărcătura medie/schemă, comparativ cu media națională înregistrată în aceeași perioadă, avizele comunicate de conducătorul parchetului și de conducerea Curții de Apel Pitești și a Tribunalului Argeș, precum și referiri la aspectele ce interesează examinarea celorlalte criterii prevăzute de art. 23 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dar și rezultatul interviului susținut de doamna procuror în ședința secției pentru judecători a CSM din data de 23.03.2017, materializat în Hotărârea nr. 282/23.03.2017.

S-a reținut astfel că la Direcția Națională Anticorupție, unitate de parchet la care își desfășoară activitatea doamna procuror, din cele 195 posturi prevăzute în schemă (42 posturi de conducere și 153 posturi de execuție) erau ocupate 23 posturi de conducere și 139 posturi de execuție, fiind vacante 19 posturi de conducere și 14 posturi de execuție, iar în ceea ce privește volumul de activitate, în anul 2016, s-a înregistrat o încărcătură de 70 dosare pe procuror.

Pe baza acestor informații, s-a reținut - sub un prim aspect, că numirea în funcția de judecător ar fi condus la creșterea volumului de activitate al acestei unități de parchet, cu consecința directă a afectării activității Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Argeș.

Cât privește instanțele la care se solicitase numirea în funcția de judecător, s-a reținut că acestea prezintă un grad relativ ridicat de ocupare raportat la numărul de posturi prevăzut în schemă, iar volumul de activitate se situează peste media națională.

Astfel, la Curtea de Apel Pitești, din cele 42 posturi de judecător prevăzute în schemă erau ocupate, la data de 01.03.2017, 36 posturi de judecător, fiind vacante 6 posturi de judecător.

La aceeași instanță, în anul 2016, încărcătura medie/judecător a fost de 382 dosare, peste media națională de 268 cauze/judecător, iar încărcătura medie/schemă a fost de 268 dosare, spre deosebire de media națională de 222 cauze/schemă.

La Tribunalul Argeș, din cele 39 posturi de judecător prevăzute în schema de personal, erau ocupate 35 posturi, fiind vacante 4 posturi de judecător.

La această instanță, în anul 2016, încărcătura medie/judecător a fost de 616 dosare, peste media națională de 518 cauze/judecător, iar încărcătura medie/schemă a fost de 491 dosare, spre deosebire de media națională de 430 cauze/schemă.

Situația posturilor vacante la instanțele la care se solicita numirea și volumul de activitate al instanțelor vizate, precum și vechimea în funcția de procuror și la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție nu au fost reținute drept criterii preponderente în evaluarea cererii candidatei, alte elemente, de oportunitate și aspecte referitoare la aptitudinile specifice funcției de judecător și la cele motivaționale, cântărind hotărâtor în adoptarea soluției Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe baza acestor elemente, dar și în considerarea numărului mare de posturi de procuror efectiv vacante la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, complexitatea cauzelor soluționate de respectiva unitate de parchet și caracterul ei de structură specializată, Plenul CSM a decis respingerea cererii de numire în funcția de judecător a doamnei A., apreciind că la acel moment nu era oportună reducerea numărului de procurori ai direcției specializate, considerând și că, în actuala procedură, avea prioritate ocuparea posturilor vacante de la nivelul judecătoriilor.

Nemulțumită de soluția adoptată în cauză, doamna procuror A. a formulat prezenta acțiune în justiție.

Prin intermediul contestației formulate, s-a solicitat instanței de contencios administrativ cenzurarea refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune numirea contestatoarei în funcția de judecător la Curtea de Apel Pitești sau la Tribunalul Argeș, susținându-se că hotărârea atacată a fost dată cu exces de putere și prin execitarea abuzivă a dreptului de apreciere, fără o analiză convingătoare din perspectiva criteriilor prevăzute de art. 23 din Regulament, în sensul în care nu s-a acordat semnificația cuvenită aspectelor cu potențial favorabil asupra situației contestatoarei, în condițiile în care erau îndeplinite toate cerințele legale prevăzute pentru soluționarea favorabilă a cererii, existând, totodată, și acceptul instituțiilor implicate în procedură, parchet și instanțele la care se solicitase numirea.

Apreciind asupra motivelor invocate, astfel cum au fost rezumate la pct. 2 din prezenta decizie, Înalta Curte le constată ca fiind neîntemeiate.

Aspectele menționate, privite și examinate în contextul circumstanțelor cauzei, nu justifică admiterea cererii contestatoarei privind numirea acesteia în funcția de judecător la una din instanțele nominalizate.

Rezultă din conținutul hotărârii atacate că situația contestatoarei a fost analizată din perspectiva criteriilor regulamentare, precum și faptul că au fost arătate în concret motivele care au justificat opțiunea autorității.

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde detalierea aspectelor ce interesează aplicarea criteriilor prevăzute de art. 23 din Regulament, dar și elementele care au cântărit decisiv în evaluare și au condus la respingerea cererii.

Prin urmare, nu se poate susține că, în situația examinată, Consiliul Superior al Magistraturii nu ar fi luat în considerare cvasitotalitatea criteriilor regulamentare, prin faptul că a acordat prevalență unor elemente ținând de buna funcționare a unității de parchet și necesitatea asigurării stabilității în sistem.

Sub acest aspect este de menționat că legea nu instituie o ordine de preferință a criteriilor ce trebuie avute în vedere la soluționarea cererilor de numire din funcția de procuror în funcția de judecător și invers, și nici nu acordă acestor criterii o pondere anume, fiind în competența exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar, cu singura limitare ca exercitarea prerogativei să se îndeplinească în temeiul și cu respectarea legii.

Or, în caz, nu există motive care să susțină pretinsul exces de putere săvârșit de autoritate prin respingerea cererii contestatoarei privind numirea în funcția de judecător la Curtea de Apel Pitești sau la Tribunalul Argeș, aprecierea făcută înscriindu-se în limitele marjei conferite de lege.

Competența privind numirile în funcția de judecător/procuror se exercită de către CSM în condițiile prescrise de dispozițiile legale aplicabile în materie, iar în prezenta cauză, principiul asigurării unui echilibru între interesul general și interesele de ordin personal ale contestatoarei a fost respectat.

Concluzia exprimată își păstrează valabilitatea și nu este înlăturată de înscrisurile depuse în probațiune de către contestatoare, cuprinzând aprecierile pozitive ale magistraților judecători de la instanța Curții de Apel Pitești (instanță la care se solicitase numirea), având în vedere că evaluarea Plenului CSM făcută cu privire la aspectele referitoare la calitățile specifice funcției de judecător și cele motivaționale, rezultând din răspunsurile la interviul din ședința secției pentru judecători din data de 23.03.2017, exced controlului instanței de contencios administrativ, constituind atributul exclusiv al autorității.

Pe de altă parte, pornind de la rolul pe care îl are Consiliul Superior al Magistraturii în ceea ce privește organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, Înalta Curte subliniază că politica de resurse umane aparține Consiliului Superior al Magistraturii, care este în drept să ia toate măsurile care se impun pe acest segment, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, inclusiv prin stabilirea ca fiind prioritară la un moment dat ocuparea posturilor de la nivelul judecătoriilor, și nu din cadrul jurisdicțiilor superioare, așa cum se solicitase expres de către contestatoare, prin cererea de numire în funcția de judecător.

În raport de considerentele arătate, Înalta Curte constată că Hotărârea nr. 354 din 30 martie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este legală, respingerea cererii contestatoarei privind numirea în funcția de judecător la una din instanțele anume menționate, nefiind rezultatul unei aprecieri arbitrale sau cu exces de putere.

Așa fiind, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, cu modificările și completările ulterioare, se va respinge prezenta contestație, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 354 din 30 martie 2017, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 noiembrie 2017.