ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2513/2017

Deliberând, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată la data de 11 noiembrie 2016 sub nr. xx/63/2016 pe rolul pe rolul Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal reclamantul A. prin Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", în calitate de reprezentant legal, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei Lăcusteni, anularea Dispozițiilor nr. 174 din 29 septembrie 2016 și 178 din 30 septembrie 2016, emise de pârât. 2. Hotărârea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal Prin Sentința 752/2017 pronunțată la data de 15 februarie 2017, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, pentru considerentul că reclamantul are domiciliul pe raza județului Vâlcea, cauza fiind declinată către Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă.

3. Hotărârea Tribunalului Vâlcea, secția a II-a civilă Cauza a fost înregistrată la data de 6 martie 2017 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția a II-a civilă, iar la termenul de judecată din data de 5 mai 2017 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale. Prin Sentința nr. 773/2017 pronunțată în data de 5 mai 2017, Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Administrației Publice "B.", în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Lăcusteni, în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal și constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Vâlcea a reținut că Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevede o competență alternativă a instanței, cea de la domiciliul reclamantului sau cea de la domiciliul pârâtului, alegerea instanței aparținând reclamantului, iar în speță reclamantul a optat pentru instanța competentă de la sediul reprezentantului său. 4. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte, sesizată cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ. și analizând obiectul cauzei deduse judecății precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Obiectul prezentei cauze îl constituie cererea reclamantului A. de anulare a Dispozițiilor nr. 174 din 29 septembrie 2016 și 178 din 30 septembrie 2016, emise de pârâtul Primarul comunei Lăcusteni. Litigiul dedus judecății privește raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, astfel că devin incidente dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 - "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe." Înalta Curte constată că, în cauză, acțiunea a fost formulată de reclamantul A. prin Sindicatul Administrației Publice "B.", cu respectarea dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Se reține că, în materia contenciosului administrativ, sindicatele au calitate procesuală activă recunoscută în virtutea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza finală din Legea nr. 554/2004, ca "organisme sociale interesate" care acționează în vederea protejării drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate. În ceea ce privește instanța competentă teritorial, devin aplicabile dispozițiile dreptului comun în materia contenciosului administrativ, respectiv cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului, iar în speță reclamantul Sindicatul Administrației Publice "B." a optat pentru Tribunalul Dolj.

În cauză nu este aplicabilă Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deoarece problema de drept dezlegată privește interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, care au caracter special, fiind aplicabile numai jurisdicției muncii și a asigurărilor sociale. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc.

civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal. În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea. Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc.

civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit. Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Administrației Publice "B." în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Lăcusteni, în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2017. Procesat de GGC - LM