ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.10.2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3296/2017

HOTĂRÂRE
27.10.2017
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3296/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1745/2017 din 12 aprilie 2017, Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., reprezentat prin Sindicatul Administrației Publice "B.", în contradictoriu cu pârâtul Primarul Orașului Moldova Nouă, în favoarea Tribunalului Caraș-Severin, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 685 din 31 mai 2017, Tribunalul Caraș-Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Caraș-Severin în soluționarea cauzei, invocată de reclamant;

- a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj;

- a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Caraș-Severin și Tribunalul Dolj;

- a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosar nr. x/2017 Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. 34/63/2017, la data de 04.01.2017, reclamantul A., reprezentat prin Sindicatul Administrației Publice,, B.", a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Orașului Moldova Nouă, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

1) obligarea pârâtului să majoreze cuantumul brut al salariului de bază al reclamantului începând cu luna ianuarie 2015 cu suma de 100 RON, față de salariul de bază acordat pentru luna decembrie 2014, iar, începând cu luna decembrie 2015, cu un procent de 25% din cuantumul brut al salariului de bază acordat pentru luna septembrie 2015;

2) obligarea pârâtului să-i acorde reclamantului despăgubiri egale cu diferența dintre salariul majorat potrivit capătului 1) de cerere și cel efectiv încasat, începând cu data de 1 ianuarie 2015 și, respectiv, 1 decembrie 2015 până la data pronunțării sentinței, sume actualizate la data plății, plus dobânda legală;

3) obligarea pârâtului să-i stabilească reclamantului începând cu data pronunțării sentinței cuantumul brut al salariului de bază ținând seama de majorările stabilite potrivit capătului 1) de cerere.

Prin precizările depuse anterior primului termen de judecată la Tribunalul Dolj - fila 142 dosar Tribunalul Dolj, se indică faptul că acțiunea a fost formulată de Sindicatul Administrației Publice "B.", în calitate de reclamant, în numele și pentru membrul de sindicat A., invocându-se prevederile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011.

În conformitate cu mențiunile cuprinse în cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, membrul de sindicat în numele căruia reclamantul a formulat acțiunea este funcționar public, astfel că în privința competenței materiale de soluționare a cauzei sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora:

"Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora:

"Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".

În cauză, este de observat faptul că acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Administrației Publice "B.", pentru membrul de sindicat A., acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conform cărora:

"Art. 28. - (1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres.

(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă".

În condițiile în care prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011 își aveau corespondentul în dispozițiile art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (reglementarea anterioară care a fost abrogată de Legea nr. 62/2011), este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 118 din 01 martie 2013, prin care s-au decis următoarele:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant."

De asemenea, potrivit art. 117 din Legea nr. 188/1999, dispozițiile legii se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.

În conformitate cu prevederile art. 269 din Codul Muncii: "(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii.

(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul’’.

Astfel fiind, având în vedere opțiunea membrului de sindicat A., ca acțiunea să fie promovată pentru și în numele său de organizația sindicală, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011, întrucât în cauză Sindicatul Administrației Publice "B." este reclamant și, deci, are calitate procesuală activă, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, sindicatul reclamant a optat pentru instanța de la sediul său, situat în Municipiul Craiova, județul Dolj, aflat în circumscripția Tribunalului Dolj.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. prin S.A.P. "B." și pe pârâtul Primarul Orașului Moldova Nouă, în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 octombrie 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-04-23
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1629/2018
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 208 din 23 ianuarie, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompet
ÎCCJ 2017-02-07
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 356/2017
declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Instituția prefectului Județului Dolj, B. Și C., în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit
ÎCCJ 2018-05-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2063/2018
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2802 din 29 mai 2017, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a declinat competența de
ÎCCJ 2017-09-25
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2619/2017
ă de lege în beneficiul său. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Prin Sentința nr. 1087 din 3 martie 2017, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale
ÎCCJ 2017-05-05
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1671/2017
și, având calitatea de reclamant, cu sediul în raza de competență a Tribunalului Dolj, constatând incidența dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 raportate la dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a stabilit compete
Sursă