ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1207/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1207/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 27 mai 2021
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Obiectul recursului
1.1 Decizia nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015
Prin decizia nr. 40 din 11 martie 2020, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 1779 din 5 aprilie 2019, pronunțate de Tribunalul Argeș, secția I civilă.
1.2 Decizia nr. 172 din 9 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2020
Prin decizia nr. 172 din 9 iulie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2015.
Recursul
La 18 august 2020, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă a fost înregistrat, sub nr. x/2020, recursul declarat de recurenta A., prin mandatar B., împotriva deciziei nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015, și deciziei nr. 172 din 9 iulie 2020, pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2020.
Prin motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 7 și 8 C. proc. civ., cu referire la decizia nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015, recurenta a afirmat că, deși instanța s-a pronunțat asupra accesiunii imobiliare, nu a precizat care este forma de accesiune incidentă în speță.
Pornind de la definiția accesiunii imobiliare artificiale, recurenta a solicitat, în baza art. 577 alin. (2) C. civ., să se rețină că este proprietar al lucrării edificate pe terenul pe care îl deține în proprietate, fără acordul său și fără autorizație de construire, în cauză nefiind incidentă buna-credință a intimaților. Cum autorii construcției sunt de rea-credință, recurenta poate proceda la desființarea acesteia, în baza art. 494 C. civ.
În cazul lucrărilor voluptorii, recurenta a susținut că are dreptul, fie să devină proprietarul lucrării, fără înscriere în cartea funciară și fără acordul autorului lucrării, fie să solicite obligarea constructorului de rea-credință la desființarea acesteia, cu readucerea terenului în starea anterioară și cu plata daunelor-interese.
Referitor la recursul declarat împotriva deciziei nr. 172 din 9 iulie 2020, pronunțate în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel, secția I civilă, recurenta a susținut că dezlegarea dată recursului este rezultatul unor greșeli materiale. După disjungerea anumitor capete de cerere, obiectul acestui dosar îl reprezintă obligația de a face, anume obligarea paraților C. și D. să ridice gardul și construcția edificată parțial pe terenul de 121 mp aflat în proprietatea sa, dreptul său de proprietate fiind stabilit prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Recurenta a susținut că, la soluționarea cererii de recurs, instanța a fost în eroare atunci când a analizat motivul privind interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății (actele de proprietate ale recurentei referitoare la acest teren, precum și o hotărâre judecătorească).
Procedura de filtru
Prin raportul întocmit în baza rezoluției din 11 septembrie 2020, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., s-a constatat că, potrivit art. 483 alin. (1) și art. 457 don cod, decizia nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțată în recurs de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, nu are deschisă calea de atac a recursului.
Reținându-se incidența art. 508 alin. (4) C. proc. civ., aceleași concluzii au fost formulate și în privința recursului de declarat împotriva deciziei nr. 172 din 9 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2015.
Prin rezoluția din 20 aprilie 2021, s-a stabilit termen, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului, la 27 mai 2021.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului
În raport de prevederile art. 248 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din același act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, față de care constată următoarele:
Recursul promovat în cauză vizează, pe de o parte, decizia nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2015, prin care Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 1779 din 5 aprilie 2019, pronunțate de Tribunalul Argeș, secția I civilă.
Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., pot forma obiect al căii extraordinare de atac a recursului, hotărârile pronunțate de instanțele de apel, cele pronunțate fără drept de apel sau alte hotărâri numai în cazurile expres prevăzute de lege.
Legea procesuală civilă a reglementat dreptul examinării cauzei civile pe grade de jurisdicție, determinând hotărârile susceptibile de reformare, căile de atac și titularii acestora, acest mod de determinare asigurând un control judiciar efectiv al hotărârilor judecătorești și satisfăcând exigențele art. 21 din Constituția României, referitoare la liberul acces la justiție și la dreptul la un proces echitabil, reglementate prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
Art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că sunt hotărâri definitive "hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii."
Aplicând coroborat normele legale mai sus enunțate, Înalta Curte constată că decizia nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015, este o hotărâre prin care a fost soluționat un recurs, fiind, din această perspectivă, o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi reformată în calea de atac a recursului.
Astfel, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, cât timp unul dintre principiile de drept procesual privește unicitatea căii de atac, potrivit art. 457 C. proc. civ. care consacră principiul legalității acesteia.
Înalta Curte constată că nici recursul declarat împotriva deciziei nr. 172 din 9 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2020, nu este admisibil.
Prin această decizie a fost respinsă, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015.
Conform art. 508 alin. (4) C. proc. civ., "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac pentru hotărârea atacată."
Or, astfel cum s-a arătat, decizia nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015, are caracter definitiv, fiind pronunțată în soluționarea unui recurs.
Cum contestația în anulare a fost formulată împotriva unei decizii definitive, nesusceptibile de recurs, atunci și decizia nr. 172 din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă are caracter definitiv, neavând deschisă calea de atac a recursului.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A., prin mandatar B., împotriva deciziei nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015, și deciziei nr. 172 din 9 iulie 2020, pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2020.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A., prin mandatar B., împotriva deciziei nr. 40 din 11 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2015, și deciziei nr. 172 din 9 iulie 2020, pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2020.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 mai 2021.