ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2452/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2452/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 16 noiembrie 2021
I. Circumstanțele cauzei:
I.1. Obiectul cauzei:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția civilă, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B. S.R.L., C., D., E. și F., să se dispună obligarea acestora: la plata sumei de 222.500 euro, sumă acordată cu titlu de împrumut și care urmează a fi actualizată în raport de rata inflației la data efectuării plății; la plata dobânzii legale aferente sumei de 222.500 euro, calculată de la data scadenței și până la data achitării integrale a debitului; la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 20 martie 2019, reclamantul a formulat cerere de modificare a cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat instanței să ia act de faptul că înțelege să modifice acțiunea în sensul completării capetelor de cerere, respectiv cu solicitarea ca instanța să dispună stabilirea unui termen de restituire a împrumutului de consumație acordat, în cuantum de 222.500 euro, de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sumă actualizată cu rata inflației la data efectuării plății, precum și a dobânzii legale aferente debitului, calculată de la data scadenței și până la data efectuării plății.
I.2. Hotărârile pronunțate de Tribunalul Argeș, secția civilă:
Prin încheierea de ședință din data de 5 septembrie 2018, Tribunalul Argeș, secția civilă a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul A..
Prin încheierea de ședință din data de 21 noiembrie 2018, Tribunalul Argeș, secția civilă a constatat îndeplinită obligația de plată a taxei judiciare de timbru, stabilită în sarcina reclamantului și a dispus continuarea procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată.
La data de 20 martie 2019, Tribunalul Argeș, secția civilă, pentru a acorda părților posibilitatea să ia cunoștință de conținutul cererii adiționale depuse de către reclamant, în vederea depunerii întâmpinării, a dispus amânarea judecării cauzei și a prorogat discutarea excepției tardivității cererii modificatoare a acțiunii.
Prin încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2019, tribunalul: a respins excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză și a unit cu fondul excepția prescripției dreptului material la acțiune; a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, proba testimonială cu patru martori și a pus în vedere reclamantului ca, în termen de cinci zile de la încuviințare, să depună la dosar lista cu numele și adresele acestora; a prorogat administrarea probei cu expertiza în specialitatea contabilitate și construcții evaluare, cercetare la fața locului; a încuviințat proba cu mijloacele materiale de probă, constând în înregistrările audio, iar în măsura în care se contestă conținutul lor și faptul că acea înregistrare nu este originală, partea va avea dreptul să o conteste; a pus în vedere reclamantului să transcrie toate înregistrările, urmând a fi depuse la dosar și comunicate și părții adverse înainte de termenul de judecată acordat, urmând ca doar eventualele neconcordanțe între înregistrări și transcrieri să fie discutate - în situația în care vor fi formulate contestații cu privire la înregistrările audio se va dispune efectuarea unei expertize; a încuviințat pentru pârâți proba cu interogatoriul reclamantului, probă care a fost administrată la acel termen de judecată, proba testimonială cu patru martori, aceștia urmând a fi indicați cu listă, în termen de 5 zile de la încuviințare, sub sancțiunea decăderii din probă pentru ambele părți; a pus în vedere părților să depună la dosar, până la următorul termen de judecată, toate înscrisurile de care înțeleg să se folosească în prezenta cauză.
Tribunalul Argeș, secția civilă, prin încheierea de ședință din data de 5 iunie 2019, a amânat judecata cauzei și a pus în vedere reclamantului să depună la dosar, cu cel puțin zece zile înainte de termen, toate înscrisurile de care înțelege să se folosească, iar în măsura în care se va depune lista martorilor transmisă de către reclamant prin serviciul poștal se va pronunța asupra admisibilității audierii celui de-al patrulea martor al reclamantului, G..
Prin încheierea de ședință din data de 18 septembrie 2019, Tribunalul Argeș, secția civilă a încuviințat audierea martorului G. și a dispus citarea acestuia pentru termenul de judecată următor,
La data de 7 noiembrie 2019, Tribunalul Argeș, secția civilă a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 20 noiembrie 2011, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise. Totodată, a respins cererea de recuzare formulată de reclamant, a dispus amendarea acestuia cu suma de 500 RON, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ., și a respins proba cu expertiza evaluatorie și cu cercetare la fața locului.
Prin sentința civilă nr. 433 din data de 20 noiembrie 2019, Tribunalul Argeș, secția civilă, a respins excepția prescripției; a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată, privind pe reclamant A.; a obligat reclamantul să plătească pârâtului E. cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 de RON.
I.3. Decizia pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă:
Prin decizia civilă nr. 3359 din data de 17 noiembrie 2020, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva încheierilor de ședință din 5 septembrie 2018, 21 noiembrie 2018, 20 martie 2019, 17 aprilie 2019, 5 iunie 2019, 18 septembrie 2019, 7 noiembrie 2019 și a sentinței civile nr. 433 din 20 noiembrie 2019, pronunțate de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2018.
I.4. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva deciziei civile nr. 3359 din data de 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate, cu consecința trimiterii cauzei, spre rejudecare, la o altă instanță egală în grad cu cea care a pronunțat decizia atacată, iar, în subsidiar, admiterea recursului, casarea deciziei atacate, cu consecința trimiterii cauzei, spre rejudecare, la aceeași instanță de apel. A solicitat obligarea intimaților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
În esență, recurentul-reclamant a susținut că instanța de apel a preluat argumentele avute în vedere de instanța de fond, inclusiv asupra aprecierii probatoriului reținând că depozițiile martorilor pe care i-a propus prezintă un grad de subiectivism, în timp ce aprecierea instanței asupra temeiniciei argumentelor expuse de intimații-pârâți s-a întemeiat pe depozițiile martorilor propuși de aceștia.
Totodată, a apreciat că au fost încălcate dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. și dispozițiile art. 131 alin. (2)-(4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, întrucât instanța de apel nu a expus argumentele care au condus la soluția pronunțată, în raport de care a reținut susținerile uneia dintre părți și le-a respins pe cele ale celeilalte părți, a decis asupra probatoriului, a aplicat o anumită normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare.
În opinia recurentului-reclamant, un alt aspect relevant sub aspectul analizei condiției motivării hotărâri este și faptul că, deși inițial instanța de apel a înțeles să aprecieze caracterul depozițiilor tuturor martorilor ca fiind indirecte, ulterior a înțeles să își întemeieze soluția de respingere a apelului în raport de depozițiile martorilor propuși de intimații-pârâți.
Printr-o altă critică adusă deciziei recurate, recurentul-reclamant a invocat încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, în sensul că instanța de apel și-a însușit punctul de vedere al instanței de fond, care, prin încheierea din 7 noiembrie 2019, a respins, ca inadmisibilă, cererea de recuzare formulată verbal la termenul din 6 noiembrie 2019, fără a o repartiza unui alt complet, cu încălcarea dispozițiilor art. 50 C. proc. civ.
I.5. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă:
Cererea de recurs a fost comunicată intimaților-pârâți B. S.R.L., C., D., E. și F., iar aceștia, în termen legal, au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
Întâmpinarea a fost comunicată recurentului-reclamant, iar acesta a depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor formulate de către intimații-pârâți ca neîntemeiate și admiterea recursului.
Prin concluziile raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a reținut că: recursul este declarat și motivat cu depășirea termenului prevăzut de lege; cererea de recurs îndeplinește cerințele de formă prevăzute art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ. în ceea ce privește criticile formulate, recurentul-reclamant a procedat la încadrarea acestora în motivele de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. recurentul-reclamant a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, aferentă căii de atac exercitate în cauză; părțile nu și-au exprimat acordul ca recursul, în situația în care este admisibil în principiu, să fie soluționat în complet de filtru, în condițiile art. 493 alin. (6) C. proc. civ.
De asemenea, s-a arătat că, având în vedere prevederile art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează a aprecia, în principal, dacă, în cauză, recursul este declarat în termen legal și, în subsidiar, dacă criticile formulate de către recurentul-reclamant pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege, iar în măsura în care completul de filtru va reține că nu sunt incidente excepțiile tardivității și nulității recursului, acesta se va pronunța asupra admisibilității în principiu a căii de atac.
Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului a fost comuniat părților, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs.
Intimații-pârâți B. S.R.L., C., D., E. și F. au depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, susținând excepțiile tardivității și nulității recursului.
Prin rezoluția din data de 27 octombrie 2021, a fost fixat termen de judecată la data de 16 noiembrie 2021, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., termen la care instanța a reținut cauza în pronunțare prin raportare la excepția tardivității recursului.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
În condițiile art. 493 alin. (5) și art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând recursul, cu prioritate, prin prisma excepției tardivității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:
Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ., termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În cauză, se observă că prin decizia nr. 3359 din data de 20 mai 2020 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva încheierilor de ședință din datele de 5 septembrie 2018, 21 noiembrie 2018, 20 martie 2019, 17 aprilie 2019, 5 iunie 2019, 18 septembrie 2019, 7 noiembrie 2019 și a sentinței civile nr. 433 din 20 noiembrie 2019, pronunțate de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2018, având ca obiect "pretenții - acțiune în răspundere contractuală".
Prin urmare, termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii atacate, în conformitate cu prevederile art. 485 alin. (1) C. proc. civ., enunțate anterior, legea neprevăzând un alt termen derogatoriu de la cel de drept comun.
În speță, raportat la data comunicării deciziei recurate, 22 decembrie 2020 (dovada de comunicare a decizie pronunțate de instanța de apel către recurentul-reclamant se află la dosarul de apel) și la dispozițiile art. 485 alin. (1) C. proc. civ., termenul de declarare a recursului, calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., se împlinea la data de 22 ianuarie 2021, într-o zi de vineri.
Recursul a fost declarat la data de 18 martie 2021 (data depunerii la oficiul poștal - conform mențiunii de pe plicul aflat la dosarul de recurs), cu încălcarea termenului reglementat de 485 alin. (1) C. proc. civ.
Fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii recurentului-reclamant din exercitarea dreptului la recurs, sancțiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 3359 din data de 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 3359 din data de 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 noiembrie 2021.