ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2015/2021

Ședința publică din data de 7 octombrie 2021

După deliberare, asupra recursului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată la 11 august 2016 pe rolul Judecătoriei Pitești sub dosar nr. x/2016, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Primăria Pitești, a formulat contestație împotriva executării prin care a solicitat constatarea nulității și anularea actelor de executare, respectiv somația nr. x/14.07.2016, invocând excepția nulității absolute a procesului-verbal întocmit la 10.06.2016 de Politia Locală cu nr. x/10.06.2016, prin care a fost amendat cu suma de 250 RON și i s-a aplicat sancțiunea de 2 puncte penalizare. A solicitat, de asemenea, constatarea nulității absolute a procesului-verbal și a actelor subsecvente acestuia, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată pe care le va efectua cu procesul și plata de daune morale de 15.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 1464 din 15 februarie 2017, Judecătoria Pitești a respins cererea de chemare în judecată formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Primăria Pitești, ca nefondată.

Prin sentința civilă nr. 6065 din 7 iunie 2017, Judecătoria Pitești a respins cererea de lămurire și completare a hotărârii formulată de contestatorul A..

Împotriva ambelor sentințe, contestatorul A. a formulat apel.

La termenul din 13 noiembrie 2017, Tribunalul a dispus suspendarea judecății apelului, în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Apelantul-contestator a formulat la 8 mai 2018 cerere de repunere pe rol.

Prin încheierea de ședință din 25 iunie 2018, Tribunalul Argeș a respins cererea de repunere pe rol și a fost menținută măsura de suspendare a judecății cauzei.

Împotriva acestei încheieri, contestatorul A. a formulat recurs, cale de atac înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă sub dosar nr. x/2016.

Prin încheierea de ședință din 19 mai 2020, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a suspendat judecata recursului declarat împotriva încheierii din 25 iunie 2018 pronunțată de Tribunalul Argeș, în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva încheierii din 19 mai 2020 pronunțată de Curtea de apel Pitești, contestatorul A. a formulat recurs, cale de atac ce face obiectul dosarului nr. x/2016

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 27 iulie 2020 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 5.

În cuprinsul cererii de declarare a recursului, transmisă prin e-mail, recurentul-contestator A. a arătat că înțelege să declare recurs împotriva încheierii de suspendare din 19 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Prin rezoluția din 31 iulie 2020, s-a dispus comunicarea recursului către intimată, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recurentul-contestator a fost citat cu mențiunea de a semna cererea de recurs sau de a transmite un exemplar semnat al recursului, sub sancțiunea nulității prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 20 mai 2021, dispunându-se comunicarea acestuia.

În cuprinsul raportului s-a reținut că, prin nemotivarea căii de atac în termenul prevăzut de lege, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

S-a reiterat faptul că recurentul-contestator are obligația de a semna cererea de recurs transmisă prin e-mail, în condițiile dispozițiilor Legii nr. 455/2001 (e-mail ce trebuie să aibă atașat o semnătură electronică validă) sau, în cazul în care partea nu deține dreptul de a utiliza semnătura electronică, are obligația de a transmite la dosar un exemplar care să poarte semnătura sa olografă, sub sancțiunea nulității prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Raportul a fost comunicat părților la 8-9 iunie 2021.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la 7 octombrie 2021, în complet de filtru, fără citarea părților.

La 7 octombrie 2021 fost înregistrată la dosar cererea de amânare/suspendare a judecării cauzei transmisă prin e-mail de recurentul-contestator A..

În motivare, partea a arătat că înțelege să solicite suspendarea/amânarea judecării cauzei pentru imposibilitate de prezentare din motive medicale și lipsă de apărare, dat fiind și contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale. A precizat că suferă de afecțiuni medicale, iar suspendarea/amânarea este o măsură temporară pe care o solicită în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății deja deteriorate. De asemenea, măsura suspendării/amânării s-ar impune pentru a i se oferi posibilitatea consultării dosarului și susținerii cauzei cu respectarea principiilor contradictorialității și oralității prin intermediul unui avocat.

În susținerea cererii a depus adeverință medicală emisă la 13 mai 2020.

De asemenea, odată cu cererea de suspendare/amânare a transmis și un înscris intitulat "motive de recurs depuse prin cerere separată (...) motivele recursului comunicat prin e-mail la data de 19 iulie 2020, recurs declarat împotriva deciziei civile nr. 1248/13 iulie 2020, pronunțate în dosarul nr. x/2016, de către Tribunalul Argeș". Înscrisul poartă semnătură olografă.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Prealabil, în ceea ce privește cererea de suspendare/amânare a judecării cauzei formulată de recurentul-contestator A., se impun următoarele precizări:

Termenul din 7 octombrie 2021 a fost fixat în procedura de filtrare a recursurilor prevăzută de art. 493 C. proc. civ. În conformitate cu dispozițiile alin. (5) al acestui articol, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților.

Procedura specială de soluționare a recursurilor de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, reglementată prin dispozițiile legale anterior redate, nu permite judecarea cauzei, în această etapă procesuală, în procedura de filtrare, cu citarea părților, considerent pentru care nu se poate da curs solicitării recurentului-contestator de suspendare/amânare a judecării cauzei pentru motivele invocate (motive medicale, lipsă de apărare ori pentru a i se da posibilitatea consultării dosarului).

Faptul că procedura se desfășoară fără prezența părților nu înseamnă că se încalcă principiul contradictorialității, astfel cum susține recurentul-contestator în motivarea solicitării sale. Exigența fundamentală a contradictorialității impune cerința ca nicio măsură să nu fie dispusă de instanță înainte ca aceasta să fie pusă în discuția părților sau să fie adusă la cunoștința părților, oferindu-le acestora posibilitatea de a-și susține și argumenta cererile, de a ridica și a cunoaște excepțiile invocate în cauză. Așadar, principiul contradictorialității semnifică respectarea vocației pe care părțile trebuie să o aibă, în funcție de procedura impusă de fiecare etapă procesuală, de a-și exprima opinia cu privire la fiecare cerere cu care instanța a fost învestită ori cu privire la fiecare excepție invocată.

În cauză, în cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că, prin nemotivarea căii de atac în termenul prevăzut de lege, intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. De asemenea, în finalul raportului, s-a arătat că, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul se va analiza în completul de filtru, după care va fi comunicat părților, care, în termen de 10 zile de la comunicare, pot formula în scris puncte de vedere la raport.

Raportul a fost comunicat recurentului-contestator la 8 iunie 2021, astfel cum rezultă din procesul-verbal existent la dosarul de recurs, astfel încât partea avea posibilitatea de a uza de procedura legală prevăzută de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., respectiv putea formula în scris punct de vedere la raport, în respectarea drepturilor sale procesuale.

Nu se poate reține vreo încălcare a dreptului la apărare, având în vedere că de la data înregistrării dosarului de recurs pe rolul Înaltei Curți (27 iulie 2020) și până la data stabilirii termenului de judecată în complet de filtru, partea avea posibilitatea să ia cunoștință de cuprinsul dosarului (existând chiar posibilitatea accesării dosarului electronic) și, de asemenea, avea posibilitatea să își prezinte susținerile în scris, inclusiv prin intermediul unui apărător.

Examinând recursul în raport cu excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 414 C. proc. civ., asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară. Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului.

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Totodată, conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, astfel cum aceasta a fost formulată, se constată că recurentul nu a formulat critici de nelegalitate ale încheierii recurate de natură a fi încadrate în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul memoriului de recurs nu se aduce nicio critică în legătură cu încheierea din 19 mai 2020 pronunțată de curtea de apel, prin care s-a dispus suspendarea judecății recursului declarat împotriva încheierii din 25 iunie 2018 pronunțată de Tribunalul Argeș, ci recurentul a arătat doar că înțelege să formuleze cerere de recurs împotriva încheierii de suspendare din dosarul nr. x/2016 pronunțată la 19 mai 2020 de Curtea de Apel Pitești, atașând o fișă ce reprezintă un print de pe site-ul Înaltei Curți ce atestă soluționarea conflictului negativ ivit în cauză, fără vreo legătură directă cu prezenta cale de atac.

Se apreciază că prin nemotivarea căii de atac în termenul prevăzut de lege, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

Având în vedere cele constatate, cum memoriului de recurs nu prezintă critici de nelegalitate ale deciziei recurate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., prin nemotivarea căii de atac, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului.

În ceea ce privește înscrisul intitulat "motive de recurs depuse prin cerere separată (...) motivele recursului comunicat prin e-mail la data de 19 iulie 2020, recurs declarat împotriva deciziei civile nr. 1248/13 iulie 2020, pronunțate în dosarul nr. x/2016, de către Tribunalul Argeș", se constată că respectivele motive vizează o altă hotărâre, pronunțată de o altă instanță (decizia nr. 1248 din 13 iulie 2020 Tribunalul Argeș) decât cea care face obiectul prezentului dosar de recurs (încheierea din 19 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești).

În consecință, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 19 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 octombrie 2021.