ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3965/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3965/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

în baza actelor și

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 14/MF din 29 iunie

2012 Tribunalul Argeș, complet specializat de minori penal, în baza art. 197

alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat inculpatul N.F.V. la 7 ani închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.

pen.

În baza art. 86

4

C. proc. pen., rap. la art. 83 C. pen. a dispus revocarea suspendării sub

supraveghere a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința

penală nr. 166 din 27 ianuarie 2012 a Judecătoriei Slatina, rămasă definitivă

prin Decizia penală nr. 115 din 19 mai 2010 a Tribunalului Olt urmând ca

inculpatul să execute 10 ani și 6 luni închisoare, în condițiile art. 57, 71 C.

pen., rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 350 C.

proc. pen. a menținut starea de arest.

În baza art. 88 C.

proc. pen., a dedus reținerea și arestarea preventivă de la data de 24 mai

2011, la zi.

În baza art. 14 C.

proc. pen., rap. la art. 998, 999 C. civ., a admis acțiunea civilă și a obligat

inculpatul la plata sumei de 10000 euro, cu titlul de daune morale, către

partea civilă.

În baza art. 192 C.

proc. pen. inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

aceasta sentință, instanța de fond, a reținut, ca situație de fapt,

următoarele:

La data de 23

noiembrie 2011 în jurul orelor 18,30, inculpatul N.F.V. se deplasa de unul

singur din centrul municipiului Pitești, către Cartierul G.

Pe Bulevardul N.B.,

aproape de ultimul bloc turn, inculpatul a văzut o tânără care l-a depășit,

mergând în aceeași direcție cu el.

După ce l-a depășit,

inculpatul a luat hotărârea să o urmărească până la scara blocului în care

tânăra locuia.

Ajunsă la ultimul

bloc turn, tânăra a intrat în penultima scară, după care a mers la lift, iar în

momentul în care încerca să deschidă ușa, inculpatul N.F.V. se afla în spatele

acesteia și a intrat cu ea în lift.

Ulterior s-a stabilit

că, persoana de sex feminin se numește F.M.A., este minoră, având vârsta de 14

ani și locuiește în Pitești.

În lift minora s-a

speriat și l-a întrebat pe inculpat unde vrea să ajungă acesta spunând că la

etajul trei.

Ajunși la etajul

trei, minora a încercat să oprească liftul să coboare, inculpatul dar acesta

s-a postat în dreptul ușilor și a refuzat să iasă din lift.

Deși minora i-a spus

să o lase în pace, inculpatul a venit spre ea și a început să-i bage mâna în

pantaloni atingându-i organele genitale.

Deși i-a spus să se

oprească, inculpatul i-a spus că dacă țipă sau opune rezistență o dezvirginează

cu degetul.

În același timp,

inculpatul a întrebat-o cum o cheamă, iar după răspuns el i-a spus că se

numește F.

Atunci inculpatul i-a

cerut și numărul de telefon și cu o singură mână l-a format, spunându-i pe un

ton amenințător că dacă i-l dă greșit "o mănâncă".

Deși a încercat să-i

scoată mâna din pantaloni, minora nu a reușit, iar la un moment dat, pentru

a-și asigura scăparea, motivând că nu mai poate respira în lift, i-a spus să

iasă pe scară, în realitate i-a cerut acest lucru crezând că va ieși vreun

vecin să-i vadă.

La insistențele

minorei, inculpatul a acceptat să urce cu liftul la ultimul etaj.

Au ieșit din lift,

inculpatul a început să o desfacă la pantaloni, deși minora i-a spus să nu facă

acest lucru că are numărul lui de telefon, acesta i-a spus să stea liniștită și

să nu mai tremure, s-a desfăcut și el la pantaloni după care și-a scos penisul

și i-a atins cu el organele genitale, după care a încercat să mimeze un act

sexual, minora continuând să-i spună că o doare și să o lase în pace că este

virgină.

Deși minora îi spunea

să o lase în pace că simte dureri, inculpatul a continuat să mimeze actul

sexual câteva minute, spunându-i că dacă nu stă liniștită o va dezvirgina.

După câteva minute

inculpatul a părăsit scara blocului ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

După ce inculpatul a

părăsit scara blocului, minora a coborât și ea scările, a ieșit în fața

blocului, a sunat-o pe mama ei spunându-i să vină de urgență acasă.

În jurul orelor

19,00, a sosit la domiciliu, mama minorei, numita l.N.S., căreia aceasta i-a

povestit tot ce s-a întâmplat.

Împreună cu două

vecine din bloc, minora și mama sa s-au deplasat la poliție și având numărul de

telefon al inculpatului a dat un mesaj prin care îi spunea inculpatului că

acceptă să se întâlnească cu el în centrul orașului la orele 22,00.

Mergând la locul

stabilit, inculpatul a apărut în zonă, dar dându-și seama că tânăra a venit

însoțită de polițiști, a fugit printre blocuri, unde în aceeași seară a fost

prins și identificat de organele de politie.

Această situație de

fapt a fost reținută pe baza următorului material probatoriu: declarații parte

vătămată, declarații martori C.G., B.D., S.C.I., J.C.I., declarații inculpat,

raport de expertiză medico-legală psihiatrică.

Inculpatul a recunoscut

săvârșirea infracțiunii cum a fost reținută în rechizitoriu, renunțând la

administrarea probelor solicitând aplicarea disp. art. 320

1

C. proc.

pen.

În drept, instanța a apreciat că, acțiunile

inculpatului N.F.V., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de

viol, prev. și ped de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen.

La individualizarea

judiciară a pedepsei aplicată inculpatului au fost avute în vedere gradul de

pericol social sporit al faptei, materializat în consecințele majore mai ales

în plan psihic, cu efecte de lungă durată, starea de recidivă postcondamnatorie

a inculpatului ceea ce denotă persistență în încălcarea legii penale.

Împotriva acestei

hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul N.F.V., care a solicitat

în principal, achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. întrucât fapta

nu există, iar, în subsidiar, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru

care a fost cercetat și condamnat în infracțiunea de tentativă de viol.

Prin Decizia penală

nr. 98/A/MF din 27 septembrie 2012 Curtea de Apel Pitești, secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de inculpatul

N.F.V., a desființat în parte sentința în sensul deducerii din durata pedepsei

aplicate perioada reținerii din data de 23 noiembrie 2011.

Instanța de apel a

reținut că, urmare a aplicării dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.

în sensul recunoașterii faptelor ce formează obiectul acuzării această

atitudine este irevocabilă și nu mai poate pune în discuție în etapa procesuală

a apelului problematica nevinovăției sale.

A mai reținut că, în

aceeași manieră a fost soluționată și latura civilă a cauzei, în totalitate

însușită de inculpat prin declarația expresă de a plăti despăgubirile

solicitate de partea vătămată.

De asemenea a reținut

că, nu se impune schimbarea încadrării juridice întrucât potrivit Deciziei nr.

3/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii de viol și atunci când activitatea

materială se caracterizează printr-un act sexual prin care se obține o

satisfacție sexuală prin folosirea sexului sau acționând asupra sexului

bineînțeles regăsindu-se în acest cadru elementele constrângerii sau profitând

de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința, situație

particulară prezentei cauze.

Instanța de apel a

apreciat că, reținerea inculpatului s-a produs înainte de ora zero a zilei de

24 noiembrie 2011, și prin urmare instanța de fond ar fi trebui să includă în

perioada prevenției data de 23 noiembrie 2011.

Împotriva hotărârii

pronunțate de instanța de apel, în termen legal, a declarat recurs, inculpatul

N.F.V., invocând cazul de casare reglementat de art. 385

9

alin. (1)

pct. 14 C. proc. pen. a solicitat reindividualizarea pedepsei și aplicarea unei

pedepse într-un cuantum redus.

Recursul este

nefondat.

Examinând legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate, Înalta Curte constată că din examinarea

lucrărilor dosarului, rezultă că în mod corect s-a reținut fapta și vinovăția

inculpatului, s-a dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale

în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, din care rezultă fără

dubiu că în data de 23 noiembrie 2011 numita I.N.S. a sesizat organele de

poliție, cu privire la faptul că în seara aceleași zile, în jurul orelor 18,30

fiica sa minoră F.M.A. în vârstă de 14 ani a fost acostată în scara blocului în

care locuiește de către un individ necunoscut și constrânsă să întrețină un

raport sexual normal - întrunește în drept elementele constitutive ale

infracțiunii prev. de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen.

Înalta Curte

apreciază că, nu sunt întemeiate criticile formulate de inculpat reținând că,

în cauză, s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei, prin evaluarea

tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancțiunii celei mai

adecvate, în vederea atingerii finalităților acesteia, în cauză negăsindu-și

astfel aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen. Prin hotărârea atacată, în mod corect, s-a reținut că, în cauză

s-a efectuat o corelație justă a criteriilor prevăzute de lege, ajungând la o

sancțiune echilibrată care îndeplinește toate condițiile de constrângere,

reeducare, răspunzând în aceeași măsură nevoilor de apărare socială, astfel

încât nu este cazul niciunui fel de intervenție în ce privește regimul

sancționator.

Înalta Curte reține

că în cauză, în procesul individualizării pedepsei, pornind de la criteriile

generale prevăzute de art. 72 C. pen., pedeapsa de 7 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. aplicată

inculpatului N.F.V. a fost stabilită într-un cuantum corespunzător

circumstanțelor reale ale săvârșirii infracțiunii, având în vedere

împrejurările comiterii faptei și consecințele acesteia, având în vedere că

aceasta se înscrie în cadrul acelora caracterizate de un grad foarte ridicat de

pericol social, că inculpatul a mai fost condamnat tot pentru o infracțiune de

violență, circumstanțele în care a comis faptele îl descriu de asemenea ca pe o

persoană cu înclinații spre violență.

În consecință,

apreciind, pentru motivele anterior expuse, că pedeapsa de 7 ani închisoare a

fost corect individualizată, fiind aptă să asigure reeducarea inculpatului și

realizarea scopului preventiv - educativ prevăzut de art. 52 C. pen., Înalta

Curte constată că nu se impune reducerea acesteia, nefiind incident în speță

cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc.

pen.

Neexistând alte

temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca

recursul declarat de inculpatul N.F.V. împotriva Deciziei penale nr. 98/A/MF

din 27 septembrie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie, să fie respins, ca nefondat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 385

17

alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc. pen., se va deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de

la 23 noiembrie 2011 la 3 decembrie 2012.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat, în care se va include și onorariul cuvenit pentru

apărarea din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul N.F.V. împotriva Deciziei penale nr.

98/A/MF din 27 septembrie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 23

noiembrie 2011 la 3 decembrie 2012.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 3 decembrie 2012.

Procesat de GGC - AA