ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1725/2012

Asupra recursului de fața în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 50 din data de 23 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală, în baza art. 197 alin. (1) și (3) teza I C. pen. cu aplic. art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.R.G. la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. rap. la art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., a fost contopită pedeapsa stabilită în speță cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 508 din 30 martie 2011, pronunțată de Judecătoria S.5 București în Dosarul nr. 2579/302/2011, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 2146 din 04 noiembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a ll-a penală și s-a dat spre executare pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. și art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa rezultantă aplicată perioada reținerii și arestării preventive și perioada deja executată de la data de 20 ianuarie 2011 la 30 martie 2011 și de la 15 septembrie 2011 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

S-a anulat M.E.P.I. nr. 672 din 07 noiembrie 2011, emis în baza sentinței penale nr. 508/2011 a Judecătoriei S.5 București și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare.

În baza art. 17 alin. (1) și (3) C. proc. pen., rap. la art. 346 alin. (1) C. proc. pen., coroborat cu art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul P.R.G. la plata sumei de 20.000 euro către partea vătămată minoră C.A. (reprezentant legal C.R.).

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 RON cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 200 RON, urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond -analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, precum și declarația dată de inculpat în cursul cercetării judecătorești, conform art. 320

1

C. proc. pen. - a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 14 septembrie 2011, în jurul orei 19:00, partea vătămată C.A. a fost acostată în parc de inculpatul P.R.G., care i-a spus „să meargă cu el", apucând-o de brațul drept și trăgând-o după el, fapt ce a determinat căderea părții vătămate după circa 2-3 metri și lovirea sa la ambii genunchi.

În continuare, inculpatul a prins-o pe partea vătămată de mâna stângă ridicând-o și trăgând-o în continuare cu violență, circa 100 de metri, în direcția unei clădiri dezafectate situată la marginea parcului.

Întrucât nu se afla în apropiere nicio persoană și din cauză că îi era teamă, partea vătămată nu a strigat după ajutor. în momentul în care au ajuns în spatele clădirii dezafectate, partea vătămată a fost amenințată și agresată fizic pentru a nu striga după ajutor, după care prin constrângere, a fost forțată de inculpat să întrețină acte sexuale orale circa 5-7 minute și acte sexuale anale circa 7-10 minute.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul P.R.G., criticând exclusiv cuantumul pedepsei.

Prin decizia penală nr. 69 din 7 martie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, a fost respins apelul declarat de inculpat.

În baza art. 383 alin. (1

1

) și art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar conform art. 383 alin. (2) C. proc. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata arestării preventive de la 20 ianuarie 2011 la 30 martie 2011 și de la 15 septembrie 2011 la zi, 7 martie 2012.

Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate, prin acordarea unei mai mari eficiente circumstanțelor personale.

Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate de inculpat, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect fapta și vinovăția inculpatului, i-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedeapsa aplicată.

În raport de gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, reflectat de modul în care inculpatul a conceput și realizat infracțiunea de viol (a constrâns prin agresare fizică și psihică, pe partea vătămată în vârstă de 12 ani, pe care a obligat-o să întrețină raporturi sexuale orale și anale), de consecințele faptei asupra părții vătămate, precum și de datele ce caracterizează persoana acestuia (deși a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând comiterea faptei, pe care a săvârșit-o la mai puțin de 6 luni de zile de la punerea sa în libertate din starea de arest preventiv pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie, fiind condamnat în primă instanță, la data de 30 martie 2011), rezultă că instanțele au individualizat în mod just cuantumul pedepsei aplicate, acordând eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanțele au avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care s-a prevalat de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen. și au valorificat procedural aceste dispoziții, prin reducerea cuantumului pedepsei, care nu se mai impune a fi coborât, dată fiind gravitatea faptei săvârșite.

Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul declarat de recurentul inculpat P.R.G. împotriva deciziei penale nr. 69 din 7 martie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat P.R.G. împotriva deciziei penale nr. 69 din 7 martie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și a arestării preventive, de la 20 ianuarie 2011 la 30 martie 2011 și de la 15 septembrie 2011 la 24 mai 2012.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 mai 2012.