ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4002/2020

Ședința publică din data de 29 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 10 mai 2019, pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016/a1.2.1.1, revizuentul A., în contradictoriu cu intimatele Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți a Consiliului Județean Prahova și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, a solicitat revizuirea deciziei nr. 443 din 9 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.2.1., prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 3515 din 7 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.2.

Prin decizia civilă nr. 737 din 04 iunie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimatele Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți a Consiliului Județean Prahova și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei civile nr. 737 din 04 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs revizuentul A..

Intimatele Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți a Consiliului Județean Prahova și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap nu au depus întâmpinare în dosarul instanței de recurs.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, condițiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de revizuentul A. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior, rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauza de față, Înalta Curte reține că decizia nr. 737 din 04 iunie 2019, atacată în prezentul recurs, a fost pronunțată de curtea de apel în soluționarea cererii de revizuire formulate împotriva deciziei nr. 443 din 9 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.2.1., prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 3515 din 7 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.2. Prin această din urmă decizie a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare declarată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2387 din 6 iunie 2018, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2016.

Totodată, Înalta Curte reține că, prin decizia nr. 2387 din 6 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2018 din 17 octombrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016. Prin această din urmă decizie, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 664/12.04.2017, pronunțată de Tribunlul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin urmare, se constată că recurentul A. a promovat căi extraordinare de atac succesive (contestații în anulare și revizuire), ca o consecință a nemulțumirilor referitoare la modalitatea de soluționare a recursului declarat împotriva unei sentințe pronunțate de Tribunalul Prahova, care a căpătat caracter definitiv prin respingerea recursului.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 din același act normativ, sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, iar potrivit art. 513 alin. (5) din același act normativ, hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

În raport de aceste texte de lege, Înalta Curte constată că decizia nr. 737 din 04 iunie 2019, atacată în prezentul recurs, a fost pronunțată de curtea de apel în soluționarea cererii de revizuire formulate împotriva unei hotărâri definitive, respectiv împotriva deciziei nr. 443 din 9 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.2.1. Se impune a se sublinia că toate deciziile pronunțate de Curtea de Apel Ploiești în soluționarea căilor de atac extraordinare declarate de reclamant, expuse în paragrafele anterioare, au caracter definitiv, întrucât la originea promovării lor se află decizia definitivă nr. 2018 din 17 octombrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, prin care s-a soluționat recursul declarat împotriva sentinței Tribunalului Prahova.

Pe cale de consecință, rezultă că și decizia nr. 737 din 04 iunie 2019 are caracter definitiv, întocmai ca hotărârea împotriva căreia s-a îndreptat cererea de revizuire, astfel încât recursul declarat de recurentul A. împotriva acestei decizii este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului și va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului.

Respinge recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 737 din 04 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 iulie 2020.