ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4801/2012

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

R

eclamanta

Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (A.M.S.P.P.R.),

a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Dentiști din

România (C.M.D.R.), obligarea acestuia de a emite actele administrative ce i-au

fost refuzate reclamantei în mod nejustificat cu privire la cererea de

acreditare ca furnizor de educație medicală continuă (EMC) pentru anul în curs;

obligarea pârâtului la repararea pagubei materiale și morale în cuantum total

de 63.243 lei ce i-a fost cauzată prin refuzul nejustificat de a soluționa

cererea cu privire la acreditarea sa ca furnizor de educație medicală continuă

(EMC).

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este înființată ca

asociație profesională națională a medicilor dentiști cu practică privată în

baza Legii nr. 21/1924 și funcționează actualmente în conformitate cu

prevederile O.U.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu

modificările și completările ulterioare, având în structura sa nouă filiale

regionale.

A mai arătat reclamanta că îndeplinește condiția de a fi asociație

profesională națională, care potrivit propriului statut acționează în domeniul

educației medicale și care a depus cererea de acreditare în termenul și forma

stabilite de CMDR prin regulamentul adoptat în domeniul EMC, dar niciun răspuns

nu a fost primit la această cerere, nici în termenul legal, nici până în

prezent.

A precizat reclamanta că, în data de 04 decembrie 2009, a depus

cererea si dosarul de acreditare ca furnizor de EMC pentru anul 2010, având

numărul de înregistrare la CMDR nr. 2839 din 04 decembrie 2009. Dosarul de

acreditare ca furnizor de EMC a fost completat si depus în conformitate cu

prevederile normative în vigoare la acea dată si urmând întocmai modelul

dosarului de acreditare a furnizorilor de EMC, stipulat în Anexa nr. 2 la Decizia nr. 9/2008 privind organizarea sistemului de educație medicală continuă, emisă de

Consiliul Național al CMDR.

În data de 09 decembrie 2009, reclamanta a depus spre înștiințare

aceleași documente privind cererea sa de acreditare și la Colegiul Medicilor Dentiști din București, în cazul în care era nevoie în vederea avizării,

astfel cum este stipulat în prevederile în materia EMC. Documentul a fost

înregistrat la Colegiul Medicilor Dentiști din București sub numărul 1225 din

09 decembrie 2009.

A arătat reclamanta că se impunea reacreditarea sa ca furnizor de

EMC, odată ce în decembrie 2008 fusese acreditată (reacreditată ca în toți anii

anteriori) ca furnizor de EMC pentru anul 2009.

În data de 03 februarie 2010, reclamanta a depus la CMDR plângerea prealabilă privind refuzul de a soluționa cererea de acreditare a subscrisei

(plângere înregistrată sub nr. 305 din 03 februarie 2010), în condițiile în

care organul administrativ nu a emis niciun răspuns.

În absenta unui răspuns la cererea de acreditare, cât si la

plângerea prealabilă, cu atât mai puțin a unei decizii motivate comunicate

solicitantului, reclamanta a arătat că este în prezenta unui refuz nejustificat

de a soluționa cererea, manifestat cu exces de putere din partea autorității

administrative competente, respectiv CMDR.

Ca temei legal al acțiunii, reclamanta a indicat actele normative

ce constituie baza legală în materie, respectiv:

modificările și completările ulterioare;

modificările și completările ulterioare, care se completează cu normele legale

generale și cu aplicarea principiilor de drept.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1633 din 2 martie 2011, a

admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantă constatând refuzul

nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea acesteia de acreditare și

obligându-l să emită reclamantei răspuns scris, privind modul de soluționare a

cererii de acreditare.

Totodată, a respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind

despăgubirile pentru daune materiale și morale din acțiunea precizată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că

pretenția reclamantei

de a i se aduce la cunoștință soluția dată cererii sale de acreditare este

întemeiată, întrucât nici Legea nr. 95/2006 și nici Decizia nr. 46/2009 nu

conțin dispoziții derogatorii referitoare la modul de aducere la cunoștință a

soluției date acestor cereri, iar la cunoștință publică a fost adus doar

programul cuprinzând manifestările științifice acreditate, nu și o listă a

furnizorilor acreditați pentru anul 2010.

În ceea

ce privește neacreditarea reclamantei pentru anul 2010, aceasta constituie o problemă

de apreciere a oportunității acreditării, de competența exclusivă a autorității

administrative, care excedează controlului jurisdicțional al instanței de

contencios administrativ.

În ceea

ce privește capătul de cerere privind obligarea la despăgubiri pentru daune

materiale din acțiunea precizată, Curtea reține că prejudiciul material invocat

de reclamantă se referă la beneficiul nerealizat pe anul 2010, estimat la

63.242 lei, sumă rezultată dintr-un calcul ce pornește de la veniturile

obținute în anul 2008.

Curtea

constată că realizarea unui venit de către furnizorul de EMC nu este certă,

depinzând, în mod direct, de numărul de cursanți, care la rândul său este în

relație cu gradul de interes, de atractivitate, pe care îl prezintă

manifestările organizate.

Prin

urmare, constatând că este vorba despre un prejudiciu eventual, și nu cert, iar

legătura de cauzalitate cu fapta pârâtului neputând fi stabilită, Curtea

apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 raportate la art. 998-999 C. civ. pentru acordarea de

despăgubiri privind daunele materiale, cererea urmând a fi respinsă ca

neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinței considerată nelegală și netemeinică a

declarat recurs atât reclamanta

Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică

Privată din România, cât și pârâtul Colegiul Medicilor Dentiști din România.

Recursul declarat de

Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică

Privată din România.

Recurenta

a susținut, în esență că sub aspectul neacordării daunelor morale hotărârea

instanței de fond este neîntemeiată, nemotivată în drept și nesusținută, în

raport de materialul probator existent la dosarul cauzei.

A mai

susținut că, prin încălcarea principiului de drept comunitar la o bună

administrare se încalcă însuși dreptul la liberă asociere pentru că scopul

statutar al reclamantei este tocmai organizarea de manifestări de EMC.

Recursul

declarat de Colegiul Medicilor Dentiști din România.

Recurentul

a susținut că în cauză, raportat și la definiția sintagmei “refuz nejustificat

de soluționare a unei cereri”, nu se poate reține existența unui refuz

nejustificat de soluționare a cererii reclamantei, atâta timp cât a fost publicat

pe web-site-ul CMDR lista de furnizori de educație medicală continuă, pentru anul

2010, inclusiv programul de manifestări științifice.

Înalta Curte, sesizată cu soluționarea celor două cereri de

recurs, examinând actele și lucrările dosarului a constatat că recursurile sunt

fondate și urmează să fie admise și să se modifice hotărârea instanței de fond

în sensul constatării cererii de chemare în judecată ca rămasă fără obiect,

pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 1704 C. civ. „tranzacția este un contract prin care

părțile termină un proces început sau preîntâmpină un proces ce poate să se

nască”.

În cauză, prin tranzacția încheiată la data de 14 noiembrie 2012

între

Asociația

Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România și Colegiul Medicilor

Dentiști din România, prima în calitate de recurentă-reclamantă și cel de-al

doilea în calitate de intimat-pârât în dosarul de față s-a convenit, de comun

acord, soluționarea pe cale amiabilă a litigiului care face obiectul acestui

dosar (nr. 6616/2/2010).

Cum

părțile sunt de acord să stingă prezentul litigiu fără nici un fel de pretenții

patrimoniale sau nepatrimoniale în legătură cu acesta și având în vedere dispozițiile

art. 271-273 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de voița părților și, în

consecință, va admite recursul va modifica sentința recurată și va respinge

acțiunea ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România și

de Colegiul Medicilor Dentiști din România, împotriva sentinței nr. 1633 din 2

martie 2011 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta Asociația

Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România, ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 noiembrie 2012.