ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2254/2022

Ședința publică din data de 13 aprilie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19 martie 2019, pe rolul Tribunalului Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în calitate de președinte al Colegiului Medicilor Stomatologi Mureș, în nume propriu și în numele Colegiului, în contradictoriu cu pârâții Colegiul Medicilor Dentiști din România (actual Colegiul Medicilor Stomatologi din România - "CMSR") și Președintele Colegiului Medicilor Dentiști din România, a solicitat:

- anularea Deciziei nr. 1/14.06.2018, prin care a fost revocată din calitatea de membru în Consiliul Național al Colegiului Medicilor Dentiști din România;

- repunerea în situația anterioară (plata indemnizației de ședință);

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Prin sentința civilă nr. 450 din 3 octombrie 2019, Tribunalul Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

1.3. Cauza a fost înregistrată la data de 11 noiembrie 2019, pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 131 din 23 decembrie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca prescrisă, acțiunea formulată de reclamanta A., în calitate de președinte al Colegiului Medicilor Stomatologi Mureș, în nume propriu și în numele Colegiului, în contradictoriu cu pârâții Colegiul Medicilor Stomatologi din România și Președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România și a obligat reclamanta la plata către pârâtul Colegiului Medicilor Stomatologi din România a sumei de 3753,20 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 131 din 23 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

În motivarea recursului, reclamanta arată că instanța de fond a constatat prescrisă acțiunea, în raport de prevederile art. 11 din Legea nr. 554/2004, reținând că acțiunea a fost introdusă după expirarea termenului prevăzut de acest text de lege. Această concluzie se bazează pe susținerea intimatului-pârât CMSR în sensul că răspunsul la plângerea prealabilă a fost comunicat recurentei-reclamante la data de 04.09.2018, prin poștă, cu adresa nr. x/31.08.2018. Însă semnătura aplicată pe confirmarea de primire nu aparține recurentei A., astfel că nu se poate reține data de 04.09.2018 ca moment al luării la cunoștință de răspunsul la plângerea prealabilă.

În aceste condiții, recurenta-reclamantă arată că, la data de 23.10.2018, s-a solicitat de către Colegiul Medicilor Stomatologic Mureș comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă, iar la 29.11.2018, intimatul CMSR comunică împrejurarea că a răspuns plângerii formulate de reclamanta A., dar nu comunică și conținutul acestui răspuns. Ulterior, la data de 19.03.2019, este depusă prezenta acțiune în contencios administrativ.

Așadar, susține recurenta-reclamantă, plângerea prealabilă a fost formulată în nume propriu și în calitate de reprezentant al Colegiului Medicilor Stomatologic Mureș, comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă nu a fost recepționat de recurentă, semnătura de primire neaparținându-i, astfel că data de 04.09.2018 nu poate fi avută în vedere ca dată în raport de care se calculează termenul de formulare a acțiunii în contencios administrativ. Această dată este cea a recepționării de către Colegiul Medicilor Stomatologic Mureș a adresei emise de intimatul CMDR la data de 29.11.2018, respectiv 07.12.2018, în raport de care acțiunea depusă la data de 19.03.2019 este formulată în termenul de 6 luni prevăzut de Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, intimatul-pârât CMDR a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. (în ale cărui prevederi se încadrează criticile expuse în calea de atac), Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin sentința recurată prima instanță a reținut că acțiunea în contencios administrativ este depusă cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, având în vedere că între data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă (04.09.2018) și data depunerii cererii (19.03.2019) au trecut mai mult de 6 luni.

Contestând această soluție, reclamanta a susținut în recurs că răspunsul la plângerea prealabilă nu i-a fost comunicat la data de 04.09.2018, întrucât semnătura de pe confirmarea de primire poștală nu-i aparține și a solicitat a fi avută în vedere data de 07.12.2018, dată la care intimatul-pârât a răspuns cererii înaintate de Colegiul Medicilor Stomatologic Mureș, de a i se comunica rezultatul plângerii prealabile.

Înalta Curte constată că aceste argumente sunt nefondate, sentința atacată fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cât privește comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă, Înalta Curte reține că, deși a susținut că semnătura de pe confirmarea de primire aflată la dosarul Tribunalului Mureș nu-i aparține, totuși reclamanta nu a uzat de procedura prevăzută de art. 304 C. proc. civ., respectiv nu a denunțat ca fals înscrisul reprezentat de formularul care atestă comunicarea poștală către destinatar. Înscrisul opus de intimații-pârâți (confirmarea de primire a răspunsului la plângerea prealabilă) beneficiază de prezumția de autenticitate a mențiunilor înscrise în cuprinsul său, simpla contestare de către reclamantă, fără urmarea procedurii prevăzute de lege, neputând înlătura această prezumție.

Pe cale de consecință, confirmarea de primire face dovada datei recepționării de către reclamantă a răspunsului la plângerea prealabilă, respectiv 04.09.2018, moment de la care se calculează termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 . Cum cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 19.03.2019, este corectă și va fi menținută soluția instanței de fond în sensul constatării, ca prescrisă, a acțiunii.

Este de observat că instanța de fond a mai reținut, într-o teză subsidiară, că acțiunea ar fi prescrisă și în ipoteza în care s-ar aprecia că răspunsul la plângerea prealabilă nu ar fi fost comunicat reclamantei, caz în care ar deveni aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, care stabilesc că termenul de 6 luni pentru depunerea acțiunii curge de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile. Cum plângerea prealabilă a fost depusă la oficiul poștal la data de 30.07.2018 și recepționată de autoritatea pârâtă la 01.08.2018, termenul de 30 de zile de soluționare a plângerii a expirat la data de 04.09.2018, astfel că depunerea acțiunii la data de 19.03.2019 se situează în afara termenului de 6 luni. Or, acestui argument al instanței de judecată, recurenta-reclamantă nu i-a opus în recurs nicio critică de nelegalitate.

Referitor la argumentul calculării termenului de depunere a acțiunii în raport de data comunicării realizate de intimatul-pârât CMSR către Colegiul Medicilor Dentiști Mureș, Înalta Curte constată că termenul de formulare a acțiunii în contencios administrativ se calculează în raport de data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă către titularul plângerii și al acțiunii judiciare, respectiv reclamanta A., iar nu către un terț, neavând relevanță împrejurarea că reclamanta susține că are calitatea de reprezentant al acestuia. Pe de altă parte, adresa comunicată de intimatul-pârât CMSR către Colegiul Medicilor Dentiști Mureș nu reprezintă comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă formulată de reclamanta A., ci doar o informare cu privire la situația acestei plângeri.

Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite respinge recursul declarat de reclamanta A., ca nefondat.

În condițiile art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta-reclamantă A. la plata către intimatul-pârât Colegiul Medicilor Stomatologi din România a cheltuielilor de judecată în sumă de 3250 RON, reprezentând onorariu avocațial achitat în recurs, dovedit prin depunerea la dosar a facturilor nr. x/17.04.2020 și nr. y/11.04.2022, precum și a extrasului de cont din 21.04.2020 și a ordinului de plată din 12.04.2022

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 131 din 23 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-reclamantă A. la plata către intimatul-pârât Colegiul Medicilor Stomatologi din România a cheltuielilor de judecată în sumă de 3250 RON, reprezentând onorariu avocațial achitat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 aprilie 2022.