ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3513/2021

Ședința publică din data de 9 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin acțiunea înregistrată în data de 04 iunie 2020 sub nr. x/2020, pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din Romania, a solicitat instanței: (i) obligarea pârâtului la soluționarea cererii reclamantului, în sensul emiterii certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania, precum și (ii) obligarea pârâtului la emiterea avizului de liberă practică.

1.2. Prin sentința civilă nr. 1185 din 11 noiembrie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetentei teritoriale, invocată de către pârât prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, secția de contencios administrativ, unde dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2020.

1.3. La data de 17 decembrie 2020, reclamantul a formulat o cerere precizatoare prin care, față de apărările invocate de pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din Romania, dar raportat și la prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a învederat că înțelege să cheme în judecată și Colegiul Medicilor Stomatologi ai județului Bacău. De asemenea, din perspectiva clarificării cadrului procesual dedus judecății, prin precizările expuse de către reprezentantul convențional al reclamantului (avocat), în cadrul ședinței publice din data de 26 ianuarie 2021 (astfel cum au fost susținerile acestuia consemnate în sentința nr. 9 din 26 ianuarie 2021 emisă de Curtea de Apel Bacău), reclamantul a renunțat la soluționarea celui de-al doilea capăt al cererii de chemare în judecată.

2.1. Prin sentința nr. 9 din 26 ianuarie 2021, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, reținând, în esență, că, în raport de obiectul dedus judecății, astfel cum a fost acesta restrâns de către reclamant, competenta emiterii certificatului de membru solicitat de către reclamant aparține unei autoritățile publice județene.

În susținerea soluției pronunțate, sus indicata curte a reținut incidența prevederilor art. 521 din Legea nr. 95/2006, ce reglementează faptul că CMSR este organizat la nivel național și județean, respectiv al municipiului București, în colegii ale medicilor stomatologi, denumite în continuare colegii teritoriale, precum și aspectul potrivit căruia colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu și buget proprii, precum și autonomie funcțională, organizatorică și financiară.

De asemenea, Curtea de Apel Bacău a apreciat că, în concordanță cu prevederile art. 5 alin. (1) din Decizia nr. 24/2CN/2019, privind eliberarea certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din România (M.Of., Partea I, nr. 835/15.10.2019) certificatul de membru se emite de către colegiile teritoriale, prin completarea tipizatelor transmise de Colegiul Medicilor Stomatologi din România și se semnează de președintele colegiului teritorial, după verificarea documentelor și înregistrarea, de către colegiul teritorial, a datelor necesare pentru obținerea numărului de înregistrare a medicului dentist solicitant în sistemul informatic național."

2.2. Prin sentința civilă nr. 239 din 24 martie 2021, Tribunalul Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, a admis, la rându-i, excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bacău, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău. De asemenea, în temeiul dispozițiilor art. 134 din C. proc. civ., a constatat ivit conflict negativ de competență, motiv pentru care a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să se pronunțe asupra unui astfel de conflict.

În esență, Tribunalul Bacău a reținut faptul că obiectul prezentului dosar îl reprezintă refuzul autorității pârâte, Colegiul Medicilor Stomatologi din România, de a emite certificatul de membru, în condițiile în care reclamantul s-a adresat acesteia cu o cerere în sensul sus indicat.

Invocând rangul autorității pârâte de autoritate publică centrală, Tribunalul Bacău, în aplicarea coroborată a prevederilor art. 10 și art. 1 lit. f) din Legea nr. 554/2004, a apreciat că întinderea competențelor pârâtului Colegiul Medicilor Stomatologi din România vizează un nivel național, sens în care, fața de obiectul cererii de chemare în judecată, apreciat de Tribunalul Bacău în maniera indicată în paragraful anterior (acțiune în contencios administrativ, îndreptată împotriva refuzului nejustificat al unei autorități publice centrale de a soluționa cererea sau nesoluționarea cererii reclamantului de către aceasta), a apreciat că aparține Curții de Apel Bacău competența de soluționare a litigiului de față.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, în cauza de față, ne aflăm în contextul unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată formulată de A., astfel cum a fost aceasta modificată atât prin cererea precizatoare formulată de către reclamant la data de 17 decembrie 2020, dar si prin precizările expuse de către reprezentantul convențional al reclamantului (avocat), în cadrul ședinței publice din data de 26 ianuarie 2021, sus indicatul reclamant a înțeles să cheme in judecată pârâții Colegiul Medicilor Stomatologi ai Județului Bacău, precum și Colegiul Medicilor Stomatologi din România, solicitând obligarea acestora la soluționarea cererii reclamantului, în sensul emiterii certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania.

Demn de reținut este și faptul că potrivit aspectelor învederate de reclamant prin cererea precizatoare formulată la data de 17 decembrie 2020, prin intermediul căreia partea în discuție a modificat cadrul procesual pasiv, în sensul introducerii în cauză și a Colegiului Medicilor Stomatologi ai Județului Bacău, o astfel de modificare a avut drept fapt generator apărările invocate de pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din România, prin întâmpinarea depusă la Curtea de Apel București, în dosarul nr. x/2020. Or, printr-o astfel de întâmpinare, pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din România a invocat atât necompetența materială a Curții de Apel (București, la acel moment), apreciind că aparține tribunalului competența de soluționare a cauzei, cât și excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că o astfel de pârâtă nu deține atribuții legate de emiterea certificatului de membru al organismului profesional, astfel de atribuții aparținând exclusiv colegiilor teritoriale ale CMSR.

Fără a realiza o analiză a temeiniciei sau lipsei de temeinicie a elementelor invocate de către pârât prin întâmpinare, întrucât o astfel de analiză este excedentară limitelor cadrului procesual dedus judecății în regulatorul de competență, Înalta Curte apreciază că, din perspectiva delimitării cadrului procesual ce face obiectul cauzei de față, drept element relevant în soluționarea conflictului cu care instanța supremă a fost sesizată, faptul material al reclamantului de a justifica modificarea cadrului procesual prin raportare la apărările formulate de către pârât, reprezintă un indicativ al scopului concret al demersului judiciar exercitat de o astfel de parte, respectiv cel al obligării părților pârâte la soluționarea cererii, în sensul emiterii certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania

Relevante, din această perspectivă, sunt și actele de dispoziție exercitate de către reclamant, prin reprezentant convențional avocat B., cu ocazia desfășurării ședinței de judecată din data de 26 ianuarie 2021, cărora Curtea de Apel Bacău le-a dat eficiență juridică, respectiv renunțarea la soluționarea celui de-al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, constând în obligarea pârâtului la emiterea avizului de liberă practică, reprezentantul reclamantului arătând, cu acestă ocazie, că reclamantul nu dorește eliberarea unei autorizații de liberă practică, ci doar a unui număr în Registrul Colegiului Medicilor Stomatologi din România, iar un astfel de număr depinde de eliberarea unui act care atestă calitatea de membru în acest colegiu.

Or, în mod judicios Curtea de Apel Bacău a reținut că potrivit art. 5 alin. (1) din Decizia nr. 24/2CN/2019 privind eliberarea certificatului de membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din România (M.Of., Partea I, nr. 835/15.10.2019) "Certificatul de membru se emite de către colegiile teritoriale prin completarea tipizatelor transmise de Colegiul Medicilor Stomatologi din România și se semnează de președintele colegiului teritorial după verificarea documentelor și înregistrarea de către colegiul teritorial a datelor necesare pentru obținerea numărului de înregistrare a medicului dentist solicitant în sistemul informatic național."

Se impune a fi menționat și faptul că, în virtutea prevederilor art. 521 din Legea nr. 95/2006 colegiile teritoriale reprezintă forma de organizare a CMSR la nivel județean, respectiv al municipiului București, având personalitate juridică, patrimoniu și buget proprii, precum și autonomie funcțională, organizatorică și financiară.

Prin urmare, acțiunea de fond fiind îndreptată pe de o parte și împotriva unei autorități publice de rang județean (urmare a modificării cadrului procesual pasiv), iar pe de altă parte prin aceasta se solicită emiterea unui act administrativ în privința căruia legiuitorul a reglementat drept autoritate emitentă o autoritate publică având competență în plan județean, iar nu central, sunt aplicabile prevederile art. 10, teza a I-a din Legea nr. 554/2004, ce stabilește că: ˝Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale (...)˝

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâtul Colegiul Medicilor Stomatologi din România, în favoarea Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 iunie 2021.