ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4179/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 11 mai

2011, SC S.I.G. SRL Iași a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor

Publice a Județului Iași, solicitând anularea Procesului-verbal de control

financiar nr. AIF/6004 din 29 martie 2011, a Deciziei obligatorii nr. AIF/6072

din 29 martie 2011 și a Deciziei nr. 8039 din 29 aprilie 2011, precum și

suspendarea executării acelorași acte administrative.

În motivarea cererii,

reclamanta a învederat că pârâta a stabilit în mod neîntemeiat în sarcina societății

obligația de restituire a sumei de 1.221.679 RON, reprezentând contravaloarea

biletelor speciale de călătorie gratuită pentru veteranii de război și

văduvelor de război.

Prin Sentința nr. 287

din 10 octombrie 2011, Curtea de Apel Iași a admis acțiunea și a dispus atât

anularea actelor administrative contestate, cât și suspendarea executării lor

până la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța a reținut că reclamanta a efectuat în baza

licențelor de traseu deținute transportul persoanelor beneficiare ale

prevederilor Legii nr. 44/1994, de la care a colectat biletele speciale de

călătorie emise de Ministerul Transporturilor, pe baza cărora a completat

documentele impuse de Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 266/2005,

avizate de filiala județeană a asociației veteranilor de război și verificate

de reprezentanții Direcției Generale a Finanțelor Publice Iași.

Sub acest aspect,

s-au invocat notele de constatare întocmite de reprezentanții pârâtei în

perioada 2009 - 2010, în care se consemnează faptul că toate cupoanele

statistice pentru transportul auto interurban de persoane, prezentate de

reclamantă, corespund cu situația centralizatoare a borderourilor, prin aceste

înscrisuri confirmându-se atât numărul de persoane transportate, parcursul

realizat, cât și numărul cupoanelor statistice și valoarea lor.

Instanța de fond a

stabilit că reclamanta, asigurând transportul veteranilor de război, conform

solicitării acestora, nu avea obligația de a impune acestora să efectueze

călătorii doar în limita județului de domiciliu sau să refuze îmbarcarea lor,

cupoanele emise în baza Legii nr. 44/1994 neprevăzând distanța maximă de

deplasare.

Din acest punct de

vedere s-a reținut că reclamanta, în calitate de cărăuș, și-a exercitat

corespunzător obligația de a asigura transportul veteranilor de război, pe

distanța înscrisă de beneficiar în biletele de călătorie gratuite, având

dreptul de a recupera contravaloarea prestației efectuate în beneficiul acestei

categorii de persoane.

De altfel, a mai

stabilit instanța de fond, deficiențele constatate la controlul efectuat în

2011 de Curtea de Conturi se referă la modul de verificare a documentelor

justificative de către reprezentanții organelor fiscale și nu aparțin

operatorului de transport, împrejurare în raport de care actele administrative

au reținut în mod eronat răspunderea patrimonială a societății reclamante.

Împotriva sentinței a

declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, pârâta a

învederat că în mod greșit a considerat instanța că prestatorul serviciului de

transport este exonerat de răspundere patrimonială, în condițiile în care

solicitările de călătorie din partea veteranilor de război contraveneau

prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 266/2005 și ale

O.U.G. nr. 109/2005, potrivit cărora decontarea costurilor se face pentru

călătorii gratuite pe trasee interne, la cursele interurbane, pentru deplasarea

între stațiile situate în două localități din cadrul aceluiași județ, dacă nu

există posibilitatea de călătorie pe calea ferată.

Prin urmare, a arătat

pârâta, veteranilor de război din mediul rural li s-a acordat suplimentar

gratuitatea de transport auto doar până la gara convenabilă din județul de

domiciliu sau din județul limitrof, de unde se continuă călătoria gratuită cu

trenul.

Or, a precizat

pârâta, reclamanta a decontat de la bugetul statului costuri și pentru

călătorii efectuate pe trasee rutiere interjudețene, pe care exista

posibilitatea de călătorie pe calea ferată.

S-a invocat de

asemenea faptul că reclamanta nu a prezentat la controlul financiar efectuat

cupoanele statistice de călătorie gratuită care, potrivit Ordinului

Ministerului Finanțelor Publice nr. 266/2005 rămân la dispoziția agentului

economic transportator împreună cu exemplarul 3 al borderourilor și al

situației centralizatoare, ca documente justificative privind efectuarea

prestațiilor.

În recursul formulat,

pârâta a mai învederat, referitor la notele de constatare lunare întocmite de

personalul compartimentului Activitate de trezorerie și contabilitate publică,

că acesta nu avea posibilitatea de a verifica situația reală, faptică, a

procedurii de utilizare a cupoanelor statistice, ci doar controla concordanța

datelor înscrise în borderouri cu cele din cupoane, privind numărul, seria,

suma și totalul înscris în borderouri și situații centralizatoare.

S-au formulat critici

și cu privire la soluția de suspendare a executării actelor administrative

contestate, deși în sentință nu s-a motivat îndeplinirea condițiilor prevăzute

de lege pentru a se dispune o astfel de măsură.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat,

urmând a fi respins ca atare.

Astfel cum a reținut

instanța de fond, controlul efectuat de reprezentanții pârâtei în luna martie

2011 cu privire la verificarea și avizarea documentației referitoare la

decontarea cheltuielilor de călătorie gratuită cu autobuzele a veteranilor de

război a fost urmarea deficiențelor constatate de Curtea de Conturi la Direcția

Generală a Finanțelor Publice Botoșani, fapt ce a declanșat controlul

respectivei activități și la alte autorități financiare județene, printre care

și pârâta.

Din actele dosarului

rezultă că în intervalul de timp verificat, ianuarie 2008 - august 2010,

reclamanta a pus la dispoziția reprezentanților pârâtei toate documentele

justificative aferente prestării serviciilor de transport în favoarea

persoanelor beneficiare ale Legii nr. 44/1994, respectiv cupoane statistice,

borderouri și centralizatoarele borderourilor.

Aceste înscrisuri au

fost verificate și avizate prin notele de constatare întocmite lunar, în care

se atestă atât existența vizei prealabile a asociației județene a veteranilor

de război, cât și concordanța datelor cuprinse în cupoanele statistice

prezentate cu cele consemnate în borderouri și centralizatoare, conținând

mențiunea că au fost completate toate datele cerute de formular, conform legii,

și nu s-au constatat erori.

Aceste note de

constatare au fost însoțite de acordarea vizei de control financiar și

aprobarea decontării de la bugetul de stat a contravalorii călătoriilor

efectuate de beneficiarii Legii nr. 44/1994 în perioada verificată.

Prin aceste

operațiuni de control și avizare exercitate de compartimentul abilitat s-au

confirmat practic realitatea și întinderea serviciilor prestate de reclamantă,

respectiv aspectele referitoare la numărul și valoarea totală a cupoanelor de

călătorie, numărul persoanelor transportate și parcursul realizat.

În aceste

împrejurări, chiar și în lipsa cupoanelor statistice care nu au mai fost

prezentate de reclamantă la controlul fiscal ce a avut loc în martie 2011, s-a

reținut în mod corect de către instanța de fond că borderourile și situațiile

centralizatoare, întocmite cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 266/2005,

constituie documente justificative pe baza cărora reclamanta a avut dreptul să

recupereze contravaloarea prestațiilor efectuate.

Pentru nerespectarea

dispozițiilor privind păstrarea și arhivarea cupoanelor statistice, societatea

reclamantă putea fi sancționată contravențional, astfel cum a motivat judicios

prima instanță, fiind astfel neîntemeiată antrenarea răspunderii patrimoniale

în condițiile în care s-a făcut dovada realității și întinderii prestațiilor

efectuate în beneficiul veteranilor de război.

Curtea nu poate primi

argumentul pârâtei privind încălcarea de către reclamantă a dispozițiilor

legale referitoare la gratuitatea transportului pentru veteranii de război din

mediul rural.

În calitate de

operator de transport, reclamantei îi revenea obligația de a asigura

transportul gratuit conform solicitării, Legea nr. 44/1994 neimpunând

beneficiarilor să-și limiteze călătoriile la județul de domiciliu.

Astfel, actul

normativ sus-menționat nu face diferențieri între persoanele care locuiesc în

zone lipsite de stații CFR și cele domiciliate în localități ce au legături la

calea ferată, în art. 16 lit. a) teza 2 fiind prevăzut dreptul veteranilor de

război și al văduvelor de război din mediul rural, în cursul unui an

calendaristic, la 12 călătorii interne, dus-întors, gratuite, pe mijloacele de

transport auto, dacă nu există posibilitatea să călătorească pe calea ferată.

În consecință,

criticile formulate de pârâtă nu au temei legal, reclamanta efectuând

transportul în beneficiul veteranilor de război și urmând procedura prevăzută

pentru decontare de Ordinul nr. 266/2005, având dreptul de a recupera

contravaloarea prestațiilor.

În raport de

soluționarea fondului litigiului și menținând dispoziția de anulare a actelor

administrative contestate, Curtea nu va mai analiza și motivul de recurs

referitor la măsura suspendării executării în condițiile art. 15 din Legea nr.

554/2004, care nu mai prezintă interes.

Față de cele expuse

mai sus, Curtea va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași prin Administrația

Finanțelor Publice Iași împotriva Sentinței nr. 293 din 13 octombrie 2011 a

Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 17 octombrie 2012.

Procesat

de GGC - AZ