ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5207/2012

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

instanței de fond

Prin cererea adresată Curții de Apel Iași, secția

contencios administrativ și fiscal, reclamanții M.N.C. și M.C.A. au solicitat,

în contradictoriu cu Jud. Iași, prin președintele C.J., C.J. Iași, Primarul Mun.

Pașcani, C.L. al Mun. Pașcani, Primăria Pașcani, solicitând anularea actelor

administrative efectuate în cauza de expropriere a imobilului proprietate

personală din Pașcani, în speță Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 emisă

de C.S.Î., precum și notificarea din 14 mai 2010 privind intenția de

expropriere, ca fiind acte nelegale și netemeinice.

de fond

Prin Sentința civilă nr.

30 din 2011 din 21 ianuarie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios

administrativ și fiscal, în baza art. 246 C. proc. civ. s-a luat act de

renunțarea la judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată în

contradictoriu cu pârâtul Jud. Iași, prin președintele C.J., a fost admisă

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C.J. Iași, Mun. Pașcani,

C.L. al Mun. Pașscani și a fost respinsă acțiunea față de aceștia ca fiind

formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și a fost

respinsă acțiunea în contradictoriu cu Primarul Mun. Pașcani, Primăria Mun.

Pașcani prin Primar și C.S.Î. ca nefondată.

În motivarea

soluției, instanța de fond a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei

calității procesuale pasive, aceasta este fondată, pârâții C.J. Iași, Mun.

Pașcani și C.L. al Mun. Pașcani nu au emis actele a căror anulare se solicită.

Pe fond, instanța a

arătat că reclamanții sunt proprietari ai imobilului de 4.452 m.p. situat în Pașcani, din care suprafața de 1.200 m.p. a fost declarată de utilitate publică,

acest fapt fiind comunicat acestora la 19 mai 2010 prin Notificarea din 14 mai 2010,

fiind anexat procesul-verbal din 2009 privind consemnarea rezultatului

cercetării prealabile și Hotărârea C.J. nr. 12/2010 prin care s-a declarat

utilitate publică.

Împotriva notificării

reclamanții au formulat întâmpinare ce a fost soluționată prin Hotărârea nr. 20153

din 19 octombrie 2010 emisă de C.S.Î. în sensul respingerii acesteia.

Au fost invocate

prevederile Legii nr. 33/1994 și Curtea a constatat că notificarea criticată de

reclamanți s-a făcut fără nici un fel de propunere de expropriere și ofertă de

despăgubiri și nu poate fi considerată o „notificare” în sensul art. 13 din

Legea nr. 33/1994 ci este o simplă comunicare având caracter de corespondență

administrativă și nu poate fi asimilat unui act administrativ.

Celălalt act

administrativ criticat de reclamanți este Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010

emisă de C.S.Î. care cuprinde motivele pentru care a fost respinsă

întâmpinarea, dar s-a apreciat că nu este necesar să se răspundă fiecărei

susțineri a petentului, iar C.S.C. nu poate analiza aspecte ce au fost avute în

vedere în faza cercetării prealabile anterioare emiterii actului prin care

terenul a fost declarat de utilitate publică, ci verifică respectarea

legalității procedurii de expropriere doar în ceea ce privește propunerea de

expropriere.

Din interpretarea

dispozițiilor art. 8 și 9 din Legea nr. 33/1994 instanța de fond a apreciat că

prin întâmpinare nu se pot face obiecții decât la propunerile de expropriere și

nu la procedurile premergătoare care pot fi contestate în instanță până la

efectuarea propunerilor de expropriere, ceea ce reclamanții de altfel au și

făcut.

S-a apreciat că

acțiunea reclamantei nu se circumscrie ipotezei din norma legală cuprinsă în art.

20 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, iar întâmpinarea formulată a fost

soluționată în limitele competenței comisiei constituite în cadrul Primăriei Mun.

Pașcani.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs reclamanții M.N.C. și M.C.A. și au solicitat

casarea sentinței, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, anularea

actelor administrative, respectiv Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010

emisă de C.S.Î. precum și notificarea din 14 mai 2010 ca fiind acte nelegale și

netemeinice.

În motivele de recurs

s-a criticat soluția instanței cu privire la excepția lipsei calității

procesuale pasive a Mun. Pașcani, C.L. Pașcani și C.J. Iași și s-a considerat

că acestea au și trebuie să aibă calitate pentru că beneficiar direct al

acestei exproprieri este Mun. Pașcani, iar C.L. Pașcani și C.J. Iași au la

rândul lor obligații și sunt emitente de acte în procesul de expropriere.

Cu privire la

calificarea de către instanță a notificării trimise de Primăria Pașcani prin

Primar ca o simplă încunoștințare, s-a criticat soluția instanței de fond

deoarece chiar în cuprinsul acesteia s-a precizat că împotriva notificării se

poate face întâmpinare în termen de 45 de zile, ceea ce denotă că este un act

administrativ.

Lipsa elementelor

prevăzute de lege, respectiv propunerile de expropriere și oferta de

despăgubiri nu poate conduce la schimbarea caracterului actului, ci poate duce

nulitatea lui pentru lipsa elementelor esențiale prevăzute de lege.

Referitor la

respingerea apărărilor făcute raportat la hotărârea Comisiei de soluționare s-a

apreciat că hotărârea este nelegală și netemeinică și nu au fost analizate

apărările reclamanților.

În situația în care

notificarea era o simplă înștiințare, așa cum susține instanța de fond, se

poate considera că întâmpinarea trebuia respinsă de către Comisia pentru

același argument dar hotărârea Comisiei nu a precizat nici un motiv de

respingere și nici nu a fost motivată, deși instanța de fond a reținut

contrariul.

Pe fondul cererii s-a

solicitat să se constate că procedura de expropriere a fost făcută cu încălcarea

flagrantă a Legii nr. 33/1994, respectiv art. 15, 17 și 19.

S-a invocat faptul că

nu a fost respectat termenul de soluționare de 60 de zile, dar a fost criticat

și modul în care comisia a analizat întâmpinarea și nu au putut formula noi

propuneri pentru că nu au primit nicio propunere de despăgubiri.

Din analiza art. 4

din Legea nr. 33/1994 ar rezulta ca fiind obligatorie faza prealabilă de

conciliere amiabilă, fază care, consideră recurenții, nu a fost luată în

discuție și în nici un caz aplicându-se în mod direct și evident abuziv

procedura de expropriere.

Din documentele

depuse la dosar nu rezultă cu claritate identificarea efectivă a imobilului supus

exproprierii, fiind doar trecute în mod generic suprafața și parcela, dar fără

a fi identificată efectiv și locația acestei suprafețe supusă exproprierii și

nu a fost trecut numele proprietarilor și oferta de despăgubire.

Pe fondul propunerii

de expropriere, recurenții au apreciat că aceasta le încalcă în mod flagrant

dreptul de proprietate, afectându-le în mod irevocabil prerogativele dreptului

de proprietate atât pentru suprafața propusă spre expropriere cât și pentru

restul proprietății și de aceea au atacat în justiție Hotărârea C.L. nr. 86/2000,

precum și Hotărârea C.J. nr. 12/2010, ca fiind nelegale și netemeinice.

Intimata C.S.Î. Iași

a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Cauza a fost

suspendată la 20 ianuarie 2012 în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.,

iar ulterior cauza a fost repusă pe rol și s-au depus la dosar copia Sentinței nr.

1264 din 31 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă,

contencios administrativ și fiscal, și copia Sentinței nr. 1547/2011 pronunțată

de aceeași instanță.

de recurs

După examinarea motivelor

de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite

recursul declarat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a

fost învestită cu soluționarea unei cereri de anulare a Hotărârii nr. 20153/ 19

octombrie 2010 emisă de C.S.Î. și a notificării din 14 mai 2010 privind

intenția de expropriere.

Aceste acte au fost

emise în procedura exproprierii în care a fost emisă Hotărârea C.J. nr. 12 din 25

februarie 2010 prin care a fost declarată de utilitate publică lucrare de interes

local „Cale de acces la Cimitirul Mun. Pașcani” în vederea exproprierii

terenului în suprafață de 1.200 m.p., situat în Mun. Pașcani, expropriator

fiind Jud. Iași și Hotărârea C.L. Pașcani nr. 86/2000 privind aprobarea

planului urbanistic de zonă, în vederea exproprierii pentru utilitate publică.

Prin notificarea din 14

mai 2010 emisă de Primăria Mun. Pașcani, act contestat în fața instanței de

fond, recurenților li s-a adus la cunoștință că terenul proprietatea acestora,

în suprafață de 818 m.p. intravilan și cel în suprafață de 392 m.p. extravilan a fost declarat de utilitate publică de interes local.

Nu pot fi reținute

susținerile instanței de fond potrivit cărora aceasta ar reprezenta o simplă

înștiințare.

Chiar dacă

notificarea nu conține propunere de expropriere și nici oferta de despăgubiri,

ea a produs efecte juridice și fiind formulată întâmpinare împotriva acesteia

s-a emis Hotărârea nr. 20153 din 19 octombrie 2010 de către C.S.Î., act de

asemenea, contestat în fața instanței de fond.

În cadrul motivelor

de recurs s-au invocat mai multe aspecte ce vizează nelegalitatea celor două

acte contestate din perspectiva încălcării Legii nr. 33/1994 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică, însă ele nu vor mai fi

analizate în raport de soluțiile pronunțate de Tribunalul Iași în cauzele

privind anularea actelor emise de C.J.Iași și C.L.Pașcani, în ceea ce privește

exproprierea terenului proprietatea reclamanților.

Astfel, prin Sentința

nr. 1547/CA/2011 pronunțată în Dosarul nr. 8724/99/2010 de către Tribunalul

Iași, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, irevocabilă

prin nerecurare s-a dispus anularea Hotărârii C.L. nr. 68 din 21 decembrie 2000

emisă de C.L. Pașcani, hotărâre prin care a fost aprobat Planul urbanistic de

zonă în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

Prin Sentința nr. 1264

din 31 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, contencios

administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 8723/99/2010 a fost anulată Hotărârea C.J.

Iași nr. 12 din 25 ianuarie 2010, hotărâre prin care a fost declarat de

utilitate publică lucrarea de interes local în vederea exproprierii terenului

proprietatea recurenților-reclamanți. Sentința a rămas irevocabilă prin Decizia

nr. 2570 din 19 octombrie 2012 a Curții de Apel Iași, secția contencios

administrativ și fiscal.

În Legea nr. 33/1994

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în art. 5 și 11

sunt stabilite normele după care se declară utilitatea publică, iar în art. 12

și 13 din același act normativ sunt stabilite măsuri premergătoare

exproprierii, ce pot fi contestate pe calea întâmpinărilor reglementată de art.

14.

În condițiile în care

actul de declarare a utilității publice a fost anulat prin hotărâre

judecătorească nu vor putea fi menținute actele emise ulterior declarării

utilității publice, respectiv notificarea și hotărârea prin care a fost

soluționată întâmpinarea la notificare.

De aceea, în baza art.

312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis

recursul, va fi modificată sentința atacată și anulată Hotărârea nr. 20153 din 19

octombrie 2010 și Hotărârea nr. 8954 din 14 mai 2010 emisă de Primăria Mun. Pașcani.

În baza art. 274 C.

proc. civ., intimații vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată, cu

aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Potrivit art. 274 alin.

(3) C. proc. civ. „Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze

onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor

minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau

de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat”.

În cauză, în raport

de munca îndeplinită de avocat, de complexitatea cauzei, se impune reducerea

onorariului de avocat la 3.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamanții M.N.C. și M.C.A. împotriva Sentinței nr. 30/2011 din 21

ianuarie 2011 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și

fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că admite acțiunea și anulează Hotărârea nr. 20153 din 19

octombrie 2010 emisă de C.S.Î. și notificarea din 14 mai 2010 emisă de Primăria

Mun. Pașcani.

Obligă intimații la plata sumei de 3.000 lei

cheltuieli de judecată către reclamanți cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc.

civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 decembrie 2012.