ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6658/2012

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului București la data de 14 decembrie 2009, reclamanții G.A. și G.I.

au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Finanțelor pentru a fi obligat la

plata contravalorii imobilului situat în București, cumpărat în baza Legii nr.

112/1995 și pierdut într-o acțiune în revendicare formulată de fostul

proprietar.

În drept, reclamanții

au indicat dispozițiile art. 50 din Legea nr. 10/2001.

Prin Sentința civilă

nr. 535 din 29 martie 2011, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a

admis acțiunea reclamanților și a obligat pe pârât la plata sumei de 368.000 de

euro (în lei la data plății), contravaloarea imobilului în litigiu și la plata

sumei de 5.800 de RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunțată

această sentință, instanța a reținut că reclamanții sunt moștenitori legali ai

persoanelor care au cumpărat în baza Legii nr. 112/1995 trei apartamente în

imobilul menționat (etajul 2), iar dreptul de proprietate asupra imobilului a

fost desființat irevocabil ca urmare a admiterii acțiunilor în revendicare

formulate de fostul proprietar. Instanța a dispus efectuarea unei expertize de

evaluare a imobilului și a stabilit că reclamanții au dreptul la restituirea

prețului de piață al imobilelor în baza art. 50 din Legea nr. 10/2001,

stabilind valoarea bunului la data evicțiunii.

Împotriva sentinței a

declarat apel Ministerul Finanțelor Publice susținând: excepția lipsei

calității procesuale pasive; că reclamanții nu au dreptul la valoarea de piață

a imobilului; și că suma stabilită pentru expertiza de evaluare a imobilului

este exorbitantă, fiind necesară o diminuare cu 30% având în vedere cererea

redusă din piața imobiliară.

Apelul a fost respins

ca nefondat, reținându-se că reclamanții au dreptul la despăgubiri egale cu

valoarea de piață a imobilului, în baza art. 50 alin. (2

1

) din Legea

nr. 10/2001, pentru că actele lor de vânzare nu au fost desființate, însă au

pierdut dreptul de proprietate asupra bunurilor în acțiunea în revendicare,

formulată de fostul proprietar (dosar fond - reprezentând cele trei sentințe

civile prin care s-a constatat că imobilul a fost trecut în proprietatea

statului fără un titlu valabil și a fost admisă acțiunea în revendicare a

bunurilor).

Afirmația apelantului

în sensul că prețul imobilului este stabilit la o sumă exorbitantă nu a fost

dovedită, deși acesta avea posibilitatea și totodată, obligația de a-și

exercita toate drepturile procesuale în scopul de a proba susținerile sale

(art. 129 alin. (1) C. proc. civ.). De asemenea, nici o obiecțiune nu a fost

formulată de către Ministerul Finanțelor Publice în faza judecății în fond a

cauzei, sub aspectul menționat și sub nici un alt aspect, deoarece nu s-a

prezentat la proces.

Instanța nu a avut

nici un indiciu și nici o probă în baza căreia ar fi putut proceda la o

eventuală reevaluare a imobilului, astfel că, apelul a fost respins ca

nefondat.

Împotriva Deciziei

civile nr. 86 IA din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a

IV-a civilă, a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin

Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București invocându-se

următoarele critici de nelegalitate.

S-a considerat că

hotărârea este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea și aplicarea

greșită a legii fiind incident art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se consideră că, în

mod greșit, Curtea a menținut hotărârea instanței de fond de obligare a

Ministerului Finanțelor Publice la plata contravalorii imobilului în litigiu la

valoarea de piață a acestuia, motiv pentru care se reiterează excepția lipsei

calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.

Se consideră că,

Ministerul Finanțelor Publice, nefiind parte la încheierea contractului dintre

Primăria Municipiului București și autorii reclamanților din acest dosar, este

terț față de acest contract.

Pe plan procesual,

calitate procesuală pasivă nu poate avea, într-o astfel de acțiune, decât

unitatea administrativ-teritorială vânzătoare (în speță Municipiul București),

nicidecum Ministerul Finanțelor Publice, atât pentru faptul că acesta nu a fost

parte contractantă în raportul juridic dedus judecații, nerevenindu-i obligația

de restituire a prestațiilor efectuate în baza actului atacat, cât și pentru

dispozițiile imperative prevăzute de către art. 50 alin. (3) din Legea nr.

10/2001.

Prin urmare, Primăria

Municipiului București are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă

judecății, aceasta având calitatea de vânzătoare la încheierea contractului de

vânzare-cumpărare cu autoarea reclamanților.

Se consideră

netemeinică și nelegală hotărârea instanței de apel și în ceea ce privește

menținerea concluziilor din raportul de expertiza care a stabilit o suma

exorbitantă la evaluarea imobilului.

Suma stabilită în

raport este exagerat de mare pentru imobilul în cauza, respectiv 368.000 euro,

pentru un imobil se apreciază o diminuare a valorii cu cel puțin 30% din

valoarea reală.

Evaluatorul, nu a

introdus în cadrul factorilor de individualizare și pe cel referitor la

ponderea dintre cerere și oferta aferentă actualului blocaj al pieței

imobiliare, apreciată la 30%.

În aceste condiții,

se apreciază ca instanța trebuia să țină cont de diminuarea valorii imobilelor

datorată vechimii acestora și blocajului pieței imobiliare (cel puțin 30%), și

să reducă prețul unității locative în mod corespunzător.

Pe fond, se apreciază

că în mod greșit instanța a admis capătul de cerere referitor la valoarea de

circulație a imobilului.

Pentru a se acorda

despăgubiri la valoarea de piață este necesară îndeplinirea cumulativă a două

condiții: și anume ca aceste contracte să fi fost încheiate cu respectarea

prevederilor Legii nr. 112/1995 iar cea de-a doua condiție este ca ele să fi

fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Analizând

dispozițiile legale incidente și motivele de recurs invocate, Înalta Curte de

Casație și Justiție constată că recursul este fondat pentru considerentele ce

succed:

Criticile formulate

de recurentul pârât Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a

Finanțelor Publice a Municipiului București sunt fondate.

Obiectul acțiunii

formulate îl constituie obligarea pârâtului la plata contravalorii imobilului

situat în București, cumpărat în baza Legii nr. 112/1995. Acest imobil a fost

revendicat de foștii proprietari, prin Sentința civilă nr. 12080 din 23

noiembrie 2005 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București definitivă și

irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2014 din 14 decembrie 2006 a Tribunalului

București, secția a IV-a civilă și Decizia nr. 1889 din 12 noiembrie 2007 a

Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, numiții G.C. și G.F. au fost

obligați să lase în deplină proprietate și posesie imobilul foștilor

proprietari.

Potrivit art. 50

1

din Legea nr. 10/2001 republicată, proprietarii ale căror contracte de

vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995 au

fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, au

dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit conform

standardelor internaționale de evaluare, iar restituirea acestui preț se face

de către Ministerul Economiei și Finanțelor.

Pentru a se dispune

obligarea pârâtului la contravaloarea valorii de piață a imobilului, trebuie

îndeplinite condițiile de aplicare a prevederilor art. 50

1

alin. (1)

din Legea nr. 10/2001, și anume să fie vorba în speță de un contract desființat

și acesta să fi încheiat cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995.

Întrucât norma în

discuție nu distinge, este necesar ca Legea nr. 112/1995 să fi fost respectată

în totalitate, încălcarea oricărei prevederi, fie de drept substanțial, fie de

drept procesual, din conținutul acesteia, conducând la inaplicarea art. 50

1

din Legea nr. 10/2001.

Această constatare

este confirmată prin interpretarea sistematică a Legii nr. 10/2001 care

reglementează distinct, în art. 50 alin. (2), ipoteza contractului "cu

încălcarea prevederilor Legii nr. 112/1995", ceea ce înseamnă că

legiuitorul a intenționat un regim juridic al dezdăunării diferit, în raport de

respectarea sau nerespectarea legii pe baza căreia s-a încheiat contractul de

vânzare-cumpărare.

Se impune a se

analiza de către instanța de apel dacă reclamanții sunt îndreptățiți la

acordarea valorii de piață a imobilelor ce a format obiectul contractului de

vânzare-cumpărare încheiat în baza Legii nr. 112/1995 în situația dedusă

judecății și anume că, menținându-se valabilitatea contractului de

vânzare-cumpărare, au fost evinși prin efectul admiterii acțiunii în

revendicare, prin compararea titlurilor. Astfel, se va verifica dacă au fost

sau nu respectate dispozițiile Legii nr. 112/1995 la încheierea contractului de

vânzare-cumpărare sau dacă cumpărătorii au fost de bună-credință la încheierea

acestor contracte.

În cauză, se impune

ca instanța de apel să analizeze și să constate dacă sunt îndeplinite aceste

condiții legale pentru a se putea dispune restituirea prețului de piață al

imobilelor revendicate. Se impune astfel, în baza art. 312 C. proc. civ.

casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se

analiza și clarifica pe deplin situația de fapt, față de care să se facă aplicarea

dispozițiilor legale ce reglementează dezdăunarea.

Cu ocazia

rejudecării, instanța de apel va analiza și toate celelalte susțineri formulate

de recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice în cuprinsul motivelor de

recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului

București împotriva Deciziei civile nr. 861A din 15 noiembrie 2011 a Curții de

Apel București, secția a IV-a civilă.

Casează decizia

atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - CL