ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4199/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4199/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Procedura în fața primei instanțe
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Gorj a solicitat instanței ca în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, Serviciul de Constatare și Stabilire Nereguli - POR, să dispună:
- anularea Deciziei nr. 141 din 09 iunie 2015 privind soluționarea contestației formulate de către UAT - Județul Gorj, înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x din 08 mai 2015, având ca obiect anularea titlului de creanță - Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 20413 încheiată în data de 27 martie 2015, privind proiectul "Reabilitarea, modernizarea și echiparea Ambulatoriului Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu", cod SMIS 12082,;
- anularea, pe cale de consecință, a titlului de creanță - Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 26413 încheiată în data de 27 martie 2015, privind proiectul "Reabilitarea, modernizarea și echiparea Ambulatoriului Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu", cod SMIS 12082;
- menținerea, ca legală și temeinică, a Deciziei nr. 40 din 21 iunie 2013 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, aferentă contestației formulate de UAT - Județul Gorj nr. 7233 din 14 iunie 2013, înregistrate la MDRAP sub nr. x din 20 iunie 2013 împotriva Notei de constatare și stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 17 mai 2013, corespunzător mențiunii din dispozitivul acesteia referitoare la "desființarea în parte a Notei de constatare și stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 17 mai 2013, cu privire la corecțiile financiare aplicate contractului de lucrări nr. x din 02 august 2011, încheiat cu SC A. SA"
- exonerarea UAT - Județul Gorj de la plata sumelor aferente valorii creanței bugetare rezultate din aplicarea corecției financiare de 10%, respectiv, 683.515,97 RON, ale cărei elemente sunt detaliate în titlul de creanță - Nota de constatare nr. x din 27 martie 2015.
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 3148 din 10 noiembrie 2016, a admis contestația formulată de reclamanta UAT - Județul Gorj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, Serviciul de Constatare și Stabilire Nereguli - POR.
A anulat Decizia nr. 141 din 09 iunie 2015 emisă de pârât în sensul că a admis contestația formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 27 martie 2015 și a anulat Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 27 martie 2015.
Calea de atac exercitată
Împotriva Sentinței civile nr. 3148 din 10 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
II. Analiza cererii de recurs
Motivele de fapt și de drept relevante
Cât privește incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. recurenta se raportează la corespondență purtată cu Comisia Europeană (detaliată la pct. 6 din Nota de constatare nr. x din 27 martie 2015), a Raportului final al Comisiei Europene nr. ARES(2015)1032531 - 09/03/2015, a Raportului de audit de operațiuni pentru POR nr. 52160/AP din 18 decembrie 2014, apreciind ca fiind date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor inițiale.
Trebuie subliniat faptul că, în prezenta speță, instanța nu a avut de analizat temeinicia și legalitatea Deciziei nr. 40 din 21 iunie 2013 emisă de Serviciul de Soluționare Constatare Nereguli Fonduri Europene, ci legalitatea reluării activității de verificare sub temeiul invocat de reclamantă.
În realitate Nota de constatare în art. 6 făcând referire la recomandările Comisiei Europene nu face nicio trimitere la cazul concret al contractului încheiat de părți ci privește în esență cerința CF că niciun alt departament din afara sistemului de management și control al AM nu ar trebui să se intervină în stabilirea corecțiilor financiare ale AM care este singura responsabilă de legalitatea și regularitatea cheltuielilor certificate CE.
În concret, dintr-o critică la adresa activității recurentei, fără vreo legătură directă cu cazul analizat, probabil pentru a justifica propriile erori, s-au reluat activitățile de verificare, fără ca aceasta să poată fi apreciate ca încadrându-se în noțiunea de "date suplimentării necunoscute la data efectuării verificărilor inițiale".
Nici Raportul de audit al Curții de Conturi, nu poate fi reținut sub această titulatură el prevăzând din preambul că auditarea a cuprins:
- Autoritatea de Management: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Direcția Autoritatea de Management POR;
- Organismele Intermediare: Agențiile de Dezvoltare Regională și Direcția Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism prin Autoritatea Națională pentru Turism din cadrul Ministerului Economiei;
- Autoritatea de Certificare: Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Autoritatea de Certificare și Plată;
- Autoritatea Națională de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice;
- Unitatea de Coordonare și Verificare a Achizițiilor Publice.
Cât privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. critica pornește de la reținerile instanței de fond referitoare la neincidența în speță a dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, invocându-se în acest sens dispozițiilor art. 14 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor ordonanței de urgență anterior menționate: "Datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanță, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea: în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive și irevocabile pronunțate de instanțele judecătorești, primite de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare inițial."
Or, din textul sus-menționat rezultă că datele suplimentare trebuie să se refere la contractul în discuție și nu generic la activitățile autorității. Relevant în acest sens este trimiterea la hotărârii judecătorești, definitive, ce analizează cazuri concrete, și nu identice.
Așa fiind, în raport de argumentele invocate hotărârea instanței de fond apare ca temeinică și legală.
Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs
Cum în raport de motivele invocate recurentul nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. urmează a-l respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva Sentinței civile nr. 3148 din data de 10 noiembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - CT