ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2902/2023

Ședința publică din data de 26 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5469 din 8 octombrie 2022, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Gorj și pe pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea de Management Programul Operațional Regional, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Învestit prin declinare, Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 281 din 28 februarie 2023, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială- județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea de Management Programul Operațional Regional, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a constatat invit conflictul negativ de competență și, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cauzei și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.".

Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ. în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București – secția a IX a de contencios administrativ și fiscal reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială-Județul Gorj, în temeiul art. 51, alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, a chemat în judecată pe pârâta Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea de Management Programul Operațional Regional, solicitând anularea Deciziei nr. 171/14.07.2021, înregistrată la sediul UAT Județul Gorj sub nr. x/15.07.2021, privind soluționarea contestației formulate de către UAT - Județul Gorj, înregistrată la sediul MDLPA sub nr. x/02.07.2021, având ca obiect anularea titlului de creanță-Nota de neconformitate nr. x/20.05.2021, privind proiectul "Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea unității de primiri urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, locația Str. x", Cod SMIS: 121889, beneficiar Unitatea Administrativ—Teritorială Județul Gorj, emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (AMPOR), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; anularea, pe cale de consecință, a titlului de creanță - Nota de neconformitate și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/20.05.2021, privind proiectul "Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea unității de primiri urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, locația Str. x", Cod SMIS: 121889, beneficiar Unitatea Administrativ—Teritorială Județul Gorj, emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (AMPOR), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și exonerarea UAT - Județul Gorj de la plata sumelor aferente valorii creanței bugetare rezultate din aplicarea corecției financiare de 25%, respectiv, 10.087,01 RON cu TVA (8.476,48 RON+1.610,53 RON TVA), ale cărei elemente sunt detaliate în titlul de creanță - Nota de neconformitate nr. x/20.05.2021.

Prin sentința nr. 531/14.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX- a de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 5469/28.10.2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a II- a de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2022 s-a admis excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta UAT județul Gorj, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea de Management Programul Operațional Regional, în favoarea Tribunalului Gorj.

Potrivit dispozițiilor 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială- Județul Gorj este o persoană juridică de drept public, iar nu o persoană juridică de drept privat, astfel că dispozițiile art. 10 alin. (3), prima teză, din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează instanței de la domiciliul său, nu sunt incidente în cauză.

Nici împrejurarea că reclamanta nu este emitenta actului administrativ contestat, nici definiția noțiunii de beneficiar, dată de art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011 nu sunt relevante sub aspectul stabilirii competenței teritoriale, deoarece art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 stabilește competența în raport de calitatea reclamantului, fără a distinge dacă reclamantul este sau nu emitentul actului contestat, iar în cauza de față reclamanta nu este o persoană juridică de drept privat pentru a fi aplicabile dispozițiile primei teze ale acestui alineat.

Reclamanta fiind o persoană juridică de drept public, competența exclusivă de soluționare a cauzei, în primă instanță, aparține instanței de la sediul pârâtului, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3), teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere că pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – Autoritatea de Management Programul Operațional Regional își are sediul în municipiul București, competența teritorială de soluționarea a cauzei revine Tribunalului București.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Gorj și pe pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea de Management Programul Operațional Regional, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal .

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 mai 2023.