ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2716/2021

Ședința publică din data de 23 aprilie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3912 din 10 septembrie 2020, Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Județul Cluj și pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în favoarea Tribunalului Cluj.

Învestit prin declinare, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 2379 din 11 noiembrie 2020, a admis excepția necompetenței materiale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat invit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea Deciziei nr. 8/07.01.2020 emisă de pârât, anularea Notei de neconformitate nr. x/11.12.2018 comunicată prin Adresa nr. x/27.12.2018 a Direcției Generale Programul Operațional Regional din cadrul MDRAP și, în consecință, înlăturarea reducerilor procentuale, reduceri aplicate din sumele solicitate la plată de către reclamant, respectiv 5% din valoarea Acordului-cadru nr. 16124/29.11.2011 (contractul subsecvent de lucrări nr. x/31.01.2012 și contractul subsecvent de lucrări nr. x/21.11.2014), cu consecința admiterii la plată și a sumei de 2.142,44 RON.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Conform art. 10 din Legea nr. 554/2004 "(1)*) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Reclamantul este instituție publică, iar art. 10 din Legea nr. 554/2004 prevede o competență exclusivă, în această situație, în favoarea Tribunalului București, respectiv instanța de la sediul pârâtului.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Județul Cluj și pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 aprilie 2021.