ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3116/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții SC "A." SRL și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național al Cinematografiei să se constate că pârâtul nu a răspuns în termenul legal solicitării înregistrate sub nr. x din 02 noiembrie 2016; obligarea pârâtului CNC să dea curs cererii, în sensul emiterii unei hotărâri pentru acordarea sumelor solicitate cu titlu de sprijin automat pentru calitate artistică; obligarea pârâtului CNC să efectueze toate demersurile pentru acordarea sumelor reprezentând sprijin automat pentru calitate artistică și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 11 ianuarie 2017 reclamanții au formulat cerere de completare a acțiunii prin care au solicitat obligarea pârâtului la plata unor penalități de întârziere în cuantum de 1.000 RON pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data formulării acțiunii și data executării obligațiilor.

Hotărârea instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 2682 din 28 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au fost respinse excepțiile prematurității și a inadmisibilității. A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții SC A. SRL și B., în contradictoriu cu Centrul Național al Cinematografiei, pârâtul fiind obligat să emită o hotărâre privind acordarea sumei solicitate cu titlu de sprijin automat pentru calitatea artistică conform cererii înregistrate sub nr. x din 2 noiembrie 2016.

Au fost respinse, ca neîntemeiate, restul pretențiilor formulate prin acțiunea promovată.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva Sentinței civile nr. 2682 din 28 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâtul Centrul Național al Cinematografiei, prin care a solicitat, în esență, admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând, să fie respinsă în tot acțiunea formulată de reclamanții SC A. SRL și B., ca prematură, ca inadmisibilă și ca nefondată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și pct. 8 C. proc. civ., recurenta arată că instanța și-a depășit atribuțiile, întrucât potrivit art. 2 pct. 19 și 20 din O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, doar Centrul Național al Cinematografiei poate acorda sprijin financiar pentru organizarea unor festivaluri cinematografice și ca urmare instanța și-a depășit atribuțiile hotărând în locul intimatului-recurent.

În mod greșit a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii dat fiind faptul că cererea nu poate fi primită contra dispozițiilor legii speciale respectiv art. 28 din O.G. nr. 39/2005.

Din cuprinsul cererii administrative nr. 6159 și din cel al cererii de chemare în judecată, ca și din actele doveditoare anexate nu reiese că intimații au îndeplinit condițiile legale, respectiv că intimatului regizor i-a fost selecționat ori premiat vreun film dintre cele nominalizate la premiile C., ale D., la festivaluri internaționale acreditate de E., precum și la alte festivaluri internaționale agreate de Centrul Național al Cinematografiei.

Totodată, nu reiese că pentru aceleași filme nominalizate, regizorul intimat se află în situația de a face un film în coproducție cu participare românească pentru care a încheiat contracte ferme.

Neîndeplinirea condițiilor legale de către intimat pentru a obține sprijinul solicitat constituie motivul pentru care aceștia nu au primit încă un răspuns, răspunsul necesitând timp pentru analiză.

Dacă reclamanții-intimați ar fi făcut ei dovada clară a îndeplinirii condițiilor legale, soluționarea cererii lor ar fi fost cu mult mai lesnicioasă și rapidă.

Astfel, filmul F. a fost selecționat și nominalizat la G., anul 2012, dar festivalul menționat nu era inclus în lista de festivaluri agreate la nivelul anului 2012, acesta fiind introdus în lista de festivaluri agreate de CNC abia în anul 2015.

Ca urmare, intimații nu pot beneficia de sprijinul financiar nerambursabil pentru calitatea artistică aferent anului 2012, legea civilă neputând fi aplicată retroactiv ci conform art. 6 C. civ.

Filmul "H." a fost selecționat la Premiile I. anul 2014 iar conform art. 28 din O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia "Sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică a filmului se acordă producătorilor și regizorilor unui film care a fost selecționat ori premiat la premiile C., ale D., la festivaluri internaționale acreditate de E., precum și la alte festivaluri internaționale agreate de Centrul Național al Cinematografiei".

În cadrul listei de festivaluri agreate de CNC aprobată în anul 2014 prin HCA nr. 51 din 9 mai 2014 la finalul listei este trecut la "premii speciale" și acest eveniment I. Selecția la un astfel de eveniment este diferită ca structură de selecția din cadrul unui festival.

Potrivit O.G. nr. 59/2005, art. 28, alin. (1): "Sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică a filmului se acordă producătorilor și regizorilor unui film care a fost selecționat ori premiat la premiile C., ale D., la festivaluri internaționale acreditate de E., precum și la alte festivaluri internaționale agreate de Centrul Național al Cinematografiei." Or, filmul "H.", înscris pentru a fi luat în considerare în categoria Cel mai bun film străin în cadrul premiilor I. în 2014, nu a fost selecționat la aceste premii prin includerea în cele 5 filme nominalizate.

Filmul a fost doar aprobat pentru a fi luat în considerare de membrii J., votanții care stabilesc cele 5 filme nominalizate. Această aprobare este strict tehnică și nu denotă nicio selecție artistică, motiv pentru care filmul "H." nu se califică pentru a beneficia de sprijin automat pentru calitate artistică potrivit O.G. nr. 59/2005.

De asemenea, în cadrul adresei cu nr. x din 02 noiembrie 2016 nu se precizează care este filmul pentru care s-a solicitat acest sprijin.

Titlul filmului "Primul gol" apare în solicitarea regizorului B. în anexa la adresa nr. x din 02 noiembrie 2016. Filmul "Primul gol" este proiect câștigător al sesiunii I de concurs proiecte cinematografice organizată de CNC în anul 2016. La concurs proiectul a avut în structura sa doi regizori și anume K. și L. Prin urmare, sumele solicitate de reclamantul B. cu titlul de sprijin pentru calitate artistică nu pot fi folosite așa cum pretinde acesta la producția filmului "Primul gol", întrucât producția acestui film beneficiază deja de finanțare, iar reclamantul nu regizează filmul.

În concluzie, greșit prima instanță a apreciat îndeplinirea condițiilor legale incidente, astfel că devin incidente în cauză dispozițiile art. 488, pct. 4 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză

Intimații-reclamanți SC A. SRL și B. au formulat întâmpinare, prin care solicită, în esență, respingerea recursului ca nefondat, reiterând argumentele de fapt și drept din cererea de chemare în judecată, apreciind că prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale raportat la situația factuală reținută, în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate și întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ.

Recurentul-pârât Centrul Național al Cinematografiei a formulat răspuns la întâmpinare solicitând, în esență, respingerea apărărilor expuse, reiterând argumente expuse prin recursul formulat.

Procedura de filtru a recursului

În procedura de filtru a recursului, reglementată de art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor de recurs formulate și a apărărilor, a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., raport ce a fost comunicat părților conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 29 aprilie 2018, instanța de recurs a admis în principiu recursul formulat de Centrul Național al Cinematografiei împotriva Sentinței nr. 2682 din 28 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, fiind dispusă citarea părților în ședință publică conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanței de fond

Analizând sentința recurată în limita criticilor formulate, ținând cont de dispozițiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat.

Recurentul-pârât a criticat sentința pronunțată de prima instanță din perspectiva motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ.

Dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 vizează depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, respectarea unor competențe constituționale în cadrul întregului sistem al autorității statale și implicit salvgardarea principiilor separațiilor puterilor în stat.

În doctrină s-a conturat ideea că acest motiv de recurs semnifică "un exces de putere" în situațiile în care instanța de judecată încalcă principiu separației puterilor în stat săvârșind o imixtiune în atribuțiile puterii legislative sau executive.

În cauza de față demersul juridic exercitat de intimații-reclamanți a fost întemeiat pe dispozițiile art. 8 și 2 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 28 din O.G. nr. 39/2004.

Dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 oferă subiectului de drept privat un mecanism de contencios subiectiv, în sensul că persoana care se consideră vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ sau prin refuzul soluționării unei cereri adresate unei autorități publice, poate sesiza instanța de contencios administrativ.

În cauza de față, intimații-reclamanți au solicitat instanței să constate că pârâtul Centrul Național al Cinematografiei nu a răspuns în termen legal la solicitările cuprinse în cererea înregistrată sub nr. x din 2 noiembrie 2016, urmând a se verifica legalitatea refuzului de soluționare a cererii de către pârât, sub forma actului administrativ asimilat prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. i) și art. 2 alin. (2) prin raportare la art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului și recunoașterea dreptului pretins".

În cauza de față, instanța de fond s-a pronunțat în limitele competenței, ținând cont de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i), art. 2 alin. (2) dar și art. 8 din Legea nr. 554/2004, motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. nefiind incidente în cauză.

Prin hotărârea recurată, instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul să emită hotărâre privind acordarea sprijinului automat, recurentul-pârât urmând să-și exercite drepturile și obligațiile stabilite și prin Regulamentul probat prin Ordinul MCC nr. 2335/2006.

În cauză au fost respectate și dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții fiind constantă în sensul că este de neconceput că art. 6 alin. (1) din Convenție, să descrie în amănunt garanțiile procesuale acordate părților și să nu protejeze, mai întâi, singurul lucru de care trebuie să beneficieze în realitate: accesul la o instanță, pentru ca echitatea, publicitatea și celeritatea nu prezintă interes în lipsa unui proces (Hotărârea din 25 februarie 1975, pronunțată în cauza Golden c. Marii Britanii).

Nici criteriile întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu pot fi reținute, hotărârea recurată fiind dată cu respectarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente.

Recurentul critică sentința recurată cu privire la excepția prematurității și inadmisibilității prin raportare la depășirea atribuțiilor de către instanța de judecată, alegații ce nu pot fi reținute având în vedere argumentele expuse în analiza făcută primului motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Excepția prematurității în mod corect a fost respinsă de prima instanță având în vedere cererea formulată de reclamanți, raportat la dispozițiile art. 8 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Motivele de inadmisibilitate ale acțiunii vizează aspecte de fond respectiv neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 28 din O.G. nr. 39/2005, astfel că în mod corect prima instanță a respins și această excepție.

Pe fondul cauzei, instanța a admis în parte acțiunea în sensul că a obligat pârâtul să emită o hotărâre privind acordarea sumelor solicitate de reclamanți cu titlu de sprijin automat pentru calitatea artistică conform cererii înregistrate sub nr. x/2 noiembrie 2016, cerere nesoluționată în termenul legal de recurentul-pârât.

Prin cererea înregistrată sub nr. x din 2 noiembrie 2016, intimata SC A. SRL a solicitat recurentului-pârât Centrul Național al Cinematografiei "acordarea calității artistice, cota regizorului, pentru filmele:

"H.", film selecționat la Premiile I. din 2014 și "F.", film selectat și nominalizat la festivalul de film "G.", ambele filme fiind regizate de intimatul-reclamant B.

Intimații-reclamanți au formulat cererea la data de 2 noiembrie 2016, fapt dovedit cu actele aflate la dosar fond iar O.U.G. nr. 91/2016 de modificare a O.G. nr. 39/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 12 decembrie 2016.

Ca urmare, dispozițiile legale aplicabile în prezenta cauză sunt reglementate de O.G. nr. 39/2005 în forma avută în vigoare la data formulării și înregistrării cererii sub nr. x, fiind respectat principiul neretroactivității legii.

Analizând dispozițiile art. 28 din O.U.G. nr. 39/2005, forma în vigoare la data formulării cererii nr. x din 2 noiembrie 2016 se constată că instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale în condițiile în care dispozițiile art. 28 alin. (1) pct. 1 stabilesc că sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică a filmului se acordă producătorilor și regizorilor unui film care a fost selecționat.

Atât filmul "F." cât și filmul "H." au fost selecționate, primul la festivalul de film "G." 2012 iar al doilea la Premiile I. din 2014.

Susținerea recurentului în sensul că festivalul de film "G." 2012 nu era inclus în lista de festivaluri agreate la nivelul anului 2012, nu poate fi reținută ținând cont că prin Decizia nr. 4044/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recurentul-pârât a fost obligat să înscrie festivalul în lista festivalurilor de film agreate.

De altfel, așa cum a reținut și prima instanță, cererea de sprijin automat a fost făcută la data de 2 noiembrie 2016, dată la care festivalul de film menționat era înscris în lista Centrului Național al Cinematografiei.

Nici criticile vizând filmul "H." nu pot fi reținute în raport de dispozițiile art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 39/2005, dispoziții legale ce nu fac distincție între tipurile de selecție care atrag sprijinul financiar automat. Filmul a fost selecționat la premiile "I." iar faptul că nu s-a aflat pe lista celor cinci filme finaliste nu înlătură aplicarea dispozițiilor legale în condițiile în care dispozițiile art. 28 din O.G. nr. 39/2005 stabilesc condiția de "selecționat sau premiat", adăugarea unei condiții suplimentare, așa cum susține recurentul, nu are un temei legal motiv pentru care criticile urmează a fi respinse.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că sunt îndeplinite și condițiile art. 28 alin. (3) din O.G. nr. 39/2005, având în vedere contractul de regie încheiat în data de 1 octombrie 2016 între SC A. SRL în calitate de producător și dl. B. în calitate de coregizor al filmului "Primul gol".

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt incidente criticile invocate de pârâtul Centrul Național al Cinematografiei, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul formulat de pârâtul Centrul Național al Cinematografiei împotriva Sentinței nr. 2682 din 28 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Centrul Național al Cinematografiei împotriva sentinței nr. 2682 din 28 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CT