ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4629/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul L.A. a chemat în judecată pe pârâta RA R.A.R. București solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta să înscrie în cartea de identitate a autovehiculului, fabricat în anul 2007, proprietatea sa, mențiunea privind dotarea acestuia cu filtru de particule, la rubrica „modificări care nu afectează performanțele și caracteristicile de folosință ale vehiculului", la plata despăgubirilor necesare; pentru a acoperi prejudiciul cauzat prin refuzul nejustificat de a face această mențiune la data la care aceasta a fost solicitată, către RA R.A.R.

Timiș, iar apoi la RA R.A.R. Caras Severin, cu cheltuieli de judecată. În motivare, s-a arătat că reclamantul a cumpărat la 27 octombrie 2009, din Germania, autovehiculul menționat, iar la 2 noiembrie 2009 a solicitat RA R.A.R. - Reprezentanța Timiș, întocmirea cărții de identitate a acestuia, refuzându-se înscrierea în cartea de identitate a mențiunii privind dotarea acestuia cu filtru de particule, întrucât acesta nu a fost montat de către producător, precum și a seriei motorului, cu motivarea că aceasta nu poate fi citită.

Împotriva refuzului astfel exprimat, reclamantul a făcut contestație la data de 06 noiembrie 2009, la care s-a răspuns printr-o adresă, în cuprinsul căreia se menționează că s-au solicitat informații de la producătorul autovehiculului - reprezentantul constructorului în România, pentru a se verifica dacă filtrul de particule montat în prezent la mașină are performanțe comparative cu cele utilizate de către producător pentru acest tip de autoturism. Ulterior, reclamantul a cerut la Reprezentanța Caraș - Severin a RA R.A.R. înscrierea în cartea de identitate a mașinii a mențiunilor privind seria motorului și dotarea cu filtru de particule, fiind admisă doar prima dintre aceste solicitări, cu o motivare similară celei comunicate de Reprezentanța Timiș, anume, că filtrul a fost montat de o firmă specializată, iar nu de către producător.

Reclamantul a susținut că acest filtru a fost montat în baza unui contract dintre producătorul K. cu o firmă specializată, datorită cererii mari existente pe piața germană pentru autovehicule dotate cu astfel de dispozitive, mașina fiind în fapt livrată primului cumpărător cu mențiunea referitoare la echiparea suplimentară cu filtru de particule, fiind omologată ca atare de autoritățile germane. S-a mai arătat că refuzul pârâtei de a înscrie în cartea de identitate a autovehiculului mențiunea în discuție încalcă prevederile art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 78/2000, care prevăd recunoașterea de către Statul Român a certificatelor de omologare de tip emise de către autoritățile competente din statele membre ale U.E., cauzându-i un prejudiciu, întrucât confirmarea de către RA R.A.R.

a dotării unui autovehicul cu filtru de particule (destinat să reducă poluarea) l-ar îndreptăți la reducerea cu 25% a taxei de poluare, necesar a fi achitată anterior înmatriculării în România a acestuia. Mai mult, s-a susținut că un astfel de prejudiciu s-a produs deja, dat fiind că a crescut cuantumul taxei de poluare, care se raportează, conform art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 50/2008, la cursul valutar din prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al U.E., acesta crescând de la 3,7364 lei/euro în anul 2009, la 4,2688 lei/euro în anul 2010. Prin întâmpinarea formulată în cauză intitulată „Note de ședință", depusă la termenul de judecată din data de 4 octombrie 2011 pârâta RA R.A.R.

București a cerut respingerea ca nefondată a acțiunii. 2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 475 din 1 noiembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulata de reclamantul L.A. împotriva paratei RA R.A.R. București. A obligat pârâta să înscrie mențiunea "filtru de particule" în cartea de identitate a autovehiculului, proprietatea reclamantului, la rubrica "modificări care nu afectează performanțele și caracteristicile de folosință ale vehiculului". A respins în rest acțiunea. A obligat pârâta la 700 lei cheltuieli de judecată față de reclamant. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele considerente: Reclamantul a cumpărat la data de 27 octombrie 2009, din Germania, autovehicolul iar la 2 noiembrie 2009 a solicitat RA R.A.R.

– Reprezentanța Timiș, întocmirea cărții de identitate a acestuia, autoritatea pârâtă refuzând înscrierea în cartea de identitate a mențiunii privind dotarea acestuia cu filtru de particule, întrucât acesta nu a fost montat de către producător, precum și a seriei motorului, cu motivarea că aceasta nu poate fi citită. Împotriva refuzului astfel exprimat, reclamantul a făcut contestație la data de 6 noiembrie 2009, la care s-a răspuns printr-o adresă, în cuprinsul căreia se menționează că s-au solicitat informații de la producătorul autovehiculului - reprezentantul constructorului K. în România, pentru a se verifica dacă filtrul de particule montat în prezent la mașină are performanțe comparative cu cele utilizate de către producător pentru acest tip de autoturism.

Ulterior, reclamantul a cerut la Reprezentanța Caraș - Severin a RA R.A.R. înscrierea în cartea de identitate a mașinii a mențiunilor privind seria motorului și dotarea ci filtru de particule, fiind admisă doar prima dintre aceste solicitări, cu o motivare similară celei comunicate de Reprezentanța Timiș, anume, că filtrul a fost montat de o firmă specializată, iar nu de către producător. Reclamantul a susținut că acest filtru a fost montat în baza unui contract dintre producătorul K. cu o firmă specializată, datorită cererii mari existente pe piața germană pentru autovehicule dotate cu astfel de dispozitive, mașina fiind în fapt livrată primului cumpărător cu mențiunea referitoare la echiparea suplimentară cu filtru de particule, fiind omologată ca atare de autoritățile germane.

S-a mai arătat că refuzul pârâtei de a înscrie în cartea de identitate a autovehiculului mențiunea în discuție încalcă prevederile art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 78/2000, care prevăd recunoașterea de către Statul Român a certificatelor de omologare de tip emise de către autoritățile competente din statele membre ale U.E., cauzându-i un prejudiciu, întrucât confirmarea de către RA R.A.R. a dotării unui autovehicul cu filtru de particule (destinat să reducă poluarea) l-ar îndreptăți la reducerea cu 25% a taxei de poluare, necesar a fi achitată anterior înmatriculării în România a acestuia. La dosarul cauzei reclamantul a depus traducerea legalizată a adeverinței eliberate la data de 29 august 2011, din care rezultă că filtrul de particule D. pentru marca K., cu număr piesă de schimb care este o piesă originală K. și a fost montată de către K. Curtea a reținut că în cauză sunt aplicabile prevederile Ordinului M.T.G.T.

nr. 2132 din 8 decembrie 2005 și Ordinului nr. 1275 din 22 decembrie 2009 privind modificarea și completarea reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere – R.N.T.R. 7. Potrivit acestor dispoziții (R.N.T.R. subcapitolul 12 pct. 12), „în cadrul omologării, R.A.R. nu efectuează încercări distructive. R.A.R. va folosi orice informație relevantă (documentație tehnică a producătorului sau documente oficiale ale unei autorități de omologare ori ale unui serviciu tehnic) care stabilește conformitatea cu condițiile constructive prevăzute în prezentele reglementari, furnizată de solicitant”. De asemenea, potrivit prevederilor R.N.T.R.

7 subcap. 12 pct. 13 „în cadrul condițiilor constructive prevăzute în prezentele reglementari, R.A.R. accepta orice omologare C.E. de tip pentru sisteme, componente sau unități tehnice separate acordata în conformitate cu prevederile legislației comunitare aplicabile". În concluzie, raportat la cadrul legal delimitat anterior, Curtea a reținut că reclamantul a prezentat toate documentele emise de o autoritate a unui stat membru al U.E., care privesc existența filtrului de particule pe autovehiculul în cauză. Cum reclamantul a prezentat adeverința eliberată de reprezentanța pentru Germania a firmei K., care confirmă că filtrul de particule existent pe autovehiculul său, este o piesă originală montată de K., Curtea a constatat că acțiunea este fondată sub acest aspect astfel că a admis-o în condițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

A respins, însă, cererea pentru obligarea pârâtei la plata de despăgubiri în sumă de 2.000 lei pentru neefectuarea înscrierii de mențiuni solicitate, apreciind că nu a fost dovedită prin probele dosarului. Raportat la soluția dată acțiunii, pârâta a fost obligată la 700 lei cheltuieli de judecată parțiale, față de reclamant conform art. 274 C. proc. civ. 3. Recursul declarat în cauză Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta RA R.A.R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. 3.1. Instanța de fond a considerat în mod eronat că reclamantul a prezentat toate documentele emise de o autoritate a unui stat membru al U.E.

care privesc existența filtrului de particule pe autovehiculul în cauză. Pentru a putea fi recunoscute în orice stat membru al U.E., documentele trebuie să aibă la bază reglementări comunitare și nu naționale, chiar dacă statul este membru al U.E. Filtrul nu poate fi menționat în cartea de identitate a vehiculului la rubrica „modificări ce nu afectează performanțele și caracteristicile de folosință ale vehiculului”, întrucât nu a fost montat de producător în fabricația de serie și nu se regăsește în documentația de omologare comunitară de tip pentru întreg autovehiculul, nu este respectată cerința prevăzută de art. 4 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008. Documentația de omologare a întregului autovehicul nu trebuie confundată cu omologarea unei piese montate ulterior.

Dispozițiile Cap.I, subcap.1 2 – Metodologia de omologare – pct. 12 și 13 din Anexa la O.M.T.C.T. nr. 2132/2005, modificată prin O.M.T.I. nr. 1275/2009 nu sunt incidente în cauză, deoarece se referă la metodologia de omologare a vehiculelor în vederea admiterii în circulația pe drumurile publice în România. Sunt incidente în cauză prevederile pct. 7.2., subcap.1 2 , conform cărora omologarea se acordă vehiculelor rutiere utilizate, care nu au mai fost înmatriculate în România, cu excepția celor care au fost omologate comunitar (C.E.) de tip; au fost înmatriculate ultima dată într-un SM; nu au suferit modificări constructive în raport cu datele înscrise în certificatul de înmatriculare. Autoturismul reclamantului a fost omologat comunitar de tip ca întreg vehicul, la data de 26 ianuarie 2006. 3.2.

Filtrul este omologat ca o componentă distinctă în baza legislației germane și nu este comparabil cu cel montat de producător din punct de vedere al performanțelor și duratei de viață și a evaluării gradului de colmatare în funcționare și de regenerare. Prevederile art. 4 alin. (6) din H.G. nr. 686/2008 interzic recurentei să menționeze existența filtrului de particule la rubrica „modificări care nu afectează performanțele și caracteristicile de folosință ale vehiculului”. Mențiunea se poate face numai dacă filtrul este prevăzut în documentația de omologare a autovehiculului. Instalarea pe autovehicul a filtrului este menționată în C.I.V. numai dacă prin această modificare se obține modificarea normei de poluare euro, în raport cu cea stabilită la omologarea inițială.

4. Apărările formulate de intimatul - reclamant L.A. Prin întâmpinare, intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat, R.A.R. având obligația să respecte prevederile Cap. 12 și 13 din O.M.T.I. nr. 1275/2010 și să efectueze modificările în C.I.V., fără a pune în discuție valabilitatea documentelor emise de autoritățile comunității europene, cât și performanțele calitative ale dispozitivului cu care autoturismul este echipat. II. Considerentele Înaltei Curți – instanța competentă să soluționeze calea extraordinară de atac exercitată 1. Recursul este fondat. Prima instanță a aplicat în mod greșit dispozițiile Ordinului M.T.C.T. nr. 2132/2005, modificat prin O.M.T.I. nr. 1275/2009 pct. 12 și 13. Prevederile sus-menționate nu sunt incidente în speță, deoarece subcap.1 2 privește omologarea care se acordă pentru vehiculele expres prevăzute la pct. 7. Excepția este arătată la pct. 7.2.

lit. a) și c), conform cărora omologarea nu se efectuează pentru autovehiculele care au fost omologate comunitar (C.E.) de tip lit. a). Autoturismul intimatului se încadrează în această excepție, prin urmare s-a eliberat cartea de identitate a vehiculului (C.I.V.) fără a fi efectuată omologarea individuală. Prevederile art. 4 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehiculele prevăd o reducere de 25% a taxei, numai facă dispozitivul este prevăzut de documentația de omologare de tip a autovehiculului. În speță, filtrul de particule montat, nu este prevăzut în această documentație, având o omologare ulterioară, distinctă.

Așadar, adeverința eliberată de reprezentanța pentru Germania a firmei K., conform căreia filtrul montat reprezintă o piesă originală montată de K. nu conduce la constatarea unui refuz nejustificat de înscriere a mențiunii „filtru de particule” în C.I.V. la rubrica „modificări care nu afectează performanțele și caracteristicile de folosință ale vehiculului”, cât timp aceste modificări nu sunt cuprinse în documentația de omologare de tip a autovehiculului ca întreg. Față de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a I- a și alin. (3) C.proc. civ., coroborate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, recursul va fi admis, se va casa sentința recurată și se va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de RA R.A.R. împotriva Sentinței nr. 475 din 1 noiembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și respinge acțiunea reclamantului L.A., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2012.