ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1159/2013

HOTĂRÂRE
19.03.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1159/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând,

din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la data de 2 iulie 2012, pe rolul Curții de Apel, secția a IV-a civilă,

în Dosarul nr. 4642/94/2007, reclamanta M.M. a solicitat îndreptarea erorii

materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr. 274/ A din 19 aprilie

2010, pronunțată de aceeași instanță, cu privire la numărul contractului de

împrumut pentru care s-a dispus constatarea nulității absolute, arătând că

încheierea de autentificare poartă nr. X din 19 iunie 2007 și nu Y din 19 iunie

2007 cum din eroare s-a menționat în dispozitivul hotărârii.

Ulterior,

la data de 03 septembrie 2012 reclamanta M.M. a solicitat în condițiile

dispozițiilor art. 281 alin. (1) și (2) C. proc. civ. completarea aceleiași

decizii cu privire la cuantumul sumei datorate cu titlu de cheltuieli de

judecată, urmând a se reține și suma de 8.175 lei achitată cu titlu de taxă de

timbru în fața instanței de fond, în cauza ce a făcut obiectul Dosarului nr. 4642/94/2007

soluționat de Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin sentința civilă nr.

850 din 5 iunie 2009.

Prin decizia civilă nr. 317/ A din 1 octombrie 2012, Curtea

de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis cererile de îndreptare a

erorii materiale și completare a deciziei civile nr. 274/ A din 19 aprilie 2010

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 4642/94/2007,

formulate de reclamanta M.M.; a dispus îndreptarea erorii materiale din Decizia

civilă nr. 274/ A din 19 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a IV-a civilă, în sensul că numărul încheierii de autentificare a contractului

de împrumut este X din 19 iunie 2007 și nu Y, cum greșit s-a menționat și a

completat dispozitivul deciziei, în sensul că: a obligat intimații-pârâți în

favoarea apelantei-pârâte și la plata sumei de 8.175 lei reprezentând

cheltuieli de judecată în fond.

Pentru

a dispune în acest sens, curtea a reținut că, în dispozitivul deciziei civile nr.

274/ A din19 aprilie 2010, din eroare s-a trecut numărul contractului de

împrumut ca fiind X din 19 iunie 2007, în loc de Y din aceeași dată, număr

inscripționat pe încheierea de autentificare a actul aflat în copie

certificată, la fila 11 din Dosarul de fond nr. 4642/94/2007 al Judecătoriei

Buftea.

Referitor

la cererea de completare a dispozitivului aceleiași decizii. cu cuantumul

cheltuielilor de judecată efectuate în fond, la reținut ca fiind îndeplinite

condițiile prevăzute de art. art. 281

2

vedere că la cată de 12 aprilie 2010, când cauza a rămas în pronunțare, iar

părțile au pus concluzii în fond, apelanta - reclamantă a solicitat cheltuieli

de judecată.

Apelul

declarat de reclamantă fiind admis cu consecința schimbării sentinței și

admiterii în parte a acțiunii, instanța acordând apelantei - reclamante

cheltuielile de judecată din apel, a reținut că s-a omis a se acorda acesteia

cheltuielile de judecată din fond, deși fuseseră solicitate.

Împotriva

deciziei civile nr. 317/ A din 1 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 4642/94/2007, au declarat recurs

pârâții I.M., M.A., P.F. și P.M., criticând-o pentru motivele de nelegalitate

prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. și solicitând casarea în parte

a deciziei atacate în ceea ce privește soluția pronunțată în cererea de

completare a hotărârii.

Subsumat

motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pârâții au

susținut că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea normelor

prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 105 C. proc. civ.,

arătând că procedurile de citare îndeplinite față de ei pentru termenele la

care a fost soluționată cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr.

274/ A din 19 aprilie 2010, au fost viciate.

În

acest sens au susținut că, pentru termenul de judecată din 1 octombrie 2012, pe

citații s-a menționat camera de consiliu, iar obiectul cererii ca fiind

nulitate act situație de natură să îi împiedice să cunoască natura litigiului

pentru care au fost chemați în judecată șl să nu le permită să-și formuleze

apărări.

De asemenea, au arătat că, în locul moștenitoarei M.A.,

introdusă în cauză prin încheierea de ședință din 8 februarie 2011 pronunțată

de instanța de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru termenul din

1 octombrie 2012, a fost citată defuncta autoare a acesteia P.V., deși acesta

era decedată încă din 26 ianuarie 2011.

Circumscris

motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâții au

arătat că pronunțând decizia recurată, instanța a încălcat dispozițiile art. 281

2

și 274 C. proc. civ., ignorând faptul că cererea de completare a fost formulată

cu depășirea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii a cărei

completare s-a cerut, soluționând cererea în camera de consiliu, fără citarea

părților și în condițiile în care aceeași cerere a

f

ost formulată în

cadrul recursului, fiind respinsă de instanța competentă.

Analizând

decizia atacată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de

legalitate și temeiurilor de drept invocate, Înalta Curte constată că recursul

este fondat pentru următoarele considerente:

Dispozitivul

este considerat partea cea mai importantă a unei hotărâri pentru că el se pune

în executare și împotriva lui se exercită căile de atac.

Având

în vedere că dispozitivul este partea din hotărâre care se execută, acesta

trebuie să conțină elemente clare privind modalitatea de rezolvare a cererilor

părților și întinderea drepturilor recunoscute, pentru a putea fi adus la

îndeplinire pe calea executării.

Pentru

remedierea eventualelor erori sau omisiuni strecurate în dispozitivul unei

hotărâri, legiuitorul a prevăzut căi procedurale, după cum urmează:

Dispozițiile

art. 281 C. proc. civ., prevăd că: „Erorile sau omisiunile cu privire la

numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice

alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu

sau la cerere.

Instanța

se pronunță prin încheiere dat 3 în camera de consiliu.

Părțile

vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar să dea anumite lămuriri.

În

timp ce, potrivit dispozițiilor art. 281

2

hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere

principal sau accesoriu or: asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate

cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după

caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date

în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.

Cererea se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată.”

În

speță, se constată că reclamanta a învestit Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, la data de 2 iulie 2012 cu o cerere privind îndreptarea erorii

materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr. 274/ A din 19 aprilie

2010, pronunțată de această instanță în soluționarea apelului, cu privire la

numărul contractului de împrumut pentru care s-a dispus constatarea nulității

absolute, arătând că încheierea de autentificare poartă nr. X din 19 iunie 2007,

nu Y din 19 iunie 2007, cum din eroare s-a menționat în dispozitivul hotărârii,

iar la data de 03 septembrie 2012, în cadrul aceluiași Dosar nr. 4642/94/2007,

a formulat cerere privind completarea aceleiași decizii cu privire la cuantumul

sumei datorate cu titlu de cheltuieli de judecată, solicitând și includerea

sumei reprezentând cheltuieli de judecate efectuate în fond.

În

soluționarea acestor cereri, reglementate distinct de cele două norme legale

precitate, instanța a avut în vedere exclusiv procedura prevăzută pentru cererea

de îndreptare, încălcând astfel dispozițiile art. 281

2

care. pentru cererea de completare a dispozitivului prevăd soluționarea de

urgență, cu citarea părților.

De

asemenea, a ignorat faptul că cererea de completare a fost depusă la 03 septembrie

2012, cu depășirea termenului de recurs, mai mult chiar, ulterior soluționării

căii extraordinare de atac prin Decizia nr. 4629 din 31 mai 2012 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție.

În

condițiile în care, decizia pronunțată în apel a fost cenzurată de instanța de

recurs în ceea ce privește acordarea către reclamantă a cheltuielilor de

judecată efectuate în faza judecății în fața primei instanțe, critica fiind

respinsă ca nefondată, această chestiune fiind intrată în puterea lucrului judecat,

nu poate fi apreciată ca omisiune, iar prin formularea aceleiași cereri pe

calea unei cereri de completare a dispozitivului, Înalta Curte reține că,

reclamanta tinde, uzând de această cale procedurală, la reformarea unei

hotărâri irevocabile, ceea ce este inadmisibil.

Pentru

toate argumentele ce preced, în aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (2), (3)

și (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită recursul declarat de

pârâții I.M., M.A., P.F. și P.M. împotriva deciziei civile nr. 317/ A din 1

octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în

Dosarul nr. 4642/94/2007, pe care o va modifica în parte, în sensul respingerii

cererii formulate de reclamanta M.M. privind completarea decizie: civile nr. 274/

A din 19 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă,

în Dosarul nr. 4642/94/2007 și va menține restul dispozițiilor deciziei

atacate.

ÎN

D E C

I D E

Admite

recursul declarat de pârâții I.M., M.A., P.F. și P.M. împotriva deciziei civile

nr. 317/ A din 1 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, în Dosarul nr. 4642/94/2007, pe care o modifică în parte, în

sensul că respinge cererea formulată de reclamanta M.M. privind completarea

deciziei civile nr. 274/ A din 19 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 4642/94/2007.

Menține

restul dispozițiilor deciziei civile nr. 317/ A din 1 octombrie 2012 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 19 martie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 721/2015
a invocat nerespectarea acestui articol au fost încheiate ulterior încheierii contractului de credit, și prin urmare, nu se poate reține temeiul de drept pretins de reclamanți. S-a mai reținut că nici art. 13 din Lege, invocat de apelant, n
ÎCCJ 2013-02-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 784/2013
ale parcurse. Verificând legalitatea susținerilor apelantului-reclamant, potrivit dispozițiilor articolului 281 2 C. proc. civ., Curtea de Apel București a constatat că instanța de control judiciar a omis să se pronunțe asupra acestui capăt
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #133048)
fi fost amenințată și șantajată. Însă, în cadrul dosarului penal nr. x/P/2011, pârâta a recunoscut existența împrumutului și, ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a dispus neînceperea urmării penale. În drept, s-au invoc
ÎCCJ 2013-12-12
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #123220)
tească reclamanților suma de 756,6 lei, cheltuieli de judecată, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data pronunțării până la data plății și dobânda legală aferentă sumei de 756,6 lei calculată de la data pronunțării până
ÎCCJ 2016-10-06
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1616/2016
, căzând de acord asupra datei restituirii sumelor, 1 iulie 2011. Ulterior, pârâta a formulat plângere penală împotriva reclamantului, susținând că ar fi fost amenințată și șantajată. Însă, în cadrul dosarului penal nr. x/P/2011, pârâta a r
Sursă