ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1340/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 30.03.2018 în Dosarul nr. x/2018, pe rolul Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, reclamanta DGRFP Iași a solicitat instanței să stabilească suma datorată de debitoarea Comisia Locală Cozmești de Aplicare a Legii 18/1991 cu titlul de amendă civilă pe zi întârziere, având în vedere că aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de titlul executoriu, sau anularea ori reducerea amenzii civile, în cazul îndeplinirii obligației de punere în posesie.

Prin încheierea pronunțată la 23.05.2019, Judecătoria Răducăneni a admis cererea formulată de petenta DGRFP Iași - Sucursala Județeană a Finanțelor Publice Iași, în contradictoriu cu creditorii A., B., C. și D., iar în baza dispozițiilor art. 580

3

alin. (2) C. proc. civ., a fost fixată suma globală de 9.000 RON cu titlu de amendă civilă, în sarcina Comisiei Locale de fond funciar Cozmești, jud. Iași, reprezentată de primar, ce va fi achitată către stat.

II. Calea de atac formulată în cauză, obiect al prezentului dosar

Împotriva încheierii din 23.05.2019, pronunțate de Judecătoria Răducăneni, Comisia locală de fond Funciar Cozmești a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând încuviințarea cererii de revizuire, anularea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Răducăneni, precum și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de această fază procesuală; în esență, se susține că încheierea atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26 din 28.01.2019 a Curții de Apel Iași, pronunțată în Dosarul nr. x/2014.

III. Motivele cererii de revizuire

Revizuenta învederează că în cadrul procesului de colectivizare a terenurilor agricole din anii '50, a fost preluat un teren agricol aflat în comuna Cozmești, ce a aparținut lui E., teren cu o suprafață totală de 37 ha. După decesul titularului dreptului de proprietate, îndreptățiți la retrocedarea acestui teren prin reconstituirea dreptului de proprietate au fost moștenitorii defunctului și, anume, intimații A., C., B. și D.. Din totalul de 37 ha, în temeiul dispozițiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, aceștia au primit o suprafață de 9 ha. Pentru restul de 28 ha teren, moștenitorii au depus o cerere la Comisia județeană de fond funciar Iași prin care au solicitat să le fie alocată diferența. Comisia județeană a considerat că moștenitorilor le-a fost validată anterior această suprafață de teren, prin Hotărârea nr. 132/18.09.2000, astfel încât, din totalul de 37 ha teren preluat de stat de la autorul lor, a validat diferența de 9 ha prin Hotărârea nr. 4289/23.01.2007.

Revizuenta arată, totodată, că prin cererea înregistrată la data de 16.04.2007 pe rolul Judecătoriei Iași, numitul A., în nume propriu și în calitate de mandatar al numitelor C., B. și D., a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 4289/23.01.2007, solicitând anularea acestei hotărâri și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 28 ha solicitată.

La data de 11.06.2007, numiții A., C., B. și D. și-au modificat acțiunea solicitând obligarea pârâtei, revizuenta din cauza de față, la luarea tuturor măsurilor legale pentru a fi puși în posesie cu suprafața de 27 ha teren, din care 9 ha le-au fost atribuite prin hotărârea atacată, iar 18 ha au fost validate în baza Legii nr. 1/2000.

În urma admiterii excepției necompetenței teritoriale, Judecătoria Iași și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Răducăneni, dosarul fiind înregistrat pe rolul celei din urmă instanțe, la data de 09.11.2007.

Prin Sentința civilă nr. 125/04.03.2008, Judecătoria Răducăneni a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și, pe cale de consecință, a respins plângerea formulată de numiții A., C., B., D. împotriva Hotărârii nr. 4289/23.01.2007 emisă de Comisia județeană de fond funciar.

Prin Decizia civilă nr. 2153/31.10.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, s-a admis recursul formulat împotriva sentinței sus-menționate, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei locale de fond funciar Cozmești și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Răducăneni.

În urma rejudecării, prin Sentința civilă nr. 231/12.05.2009, Judecătoria Răducăneni a admis acțiunea, astfel cum a fost precizată și modificată de reclamantul A., în nume propriu și în calitate de mandatar al numitelor B., C. și D., dispunând obligarea pârâtei Comisia locală de fond funciar Cozmești, la înaintarea către reclamanți a unei a doua oferte privind amplasamentul terenului în suprafață totală de 27 ha.

La data de 26.07.2011, sub pretextul unui pretins refuz al pârâtei de executare a obligației de a face, numitul A. s-a adresat instanței, prin executor judecătoresc, pentru a obține încuviințarea executării silite, solicitare care a fost admisă în data de 01.08.2011. Prin somația din data de 05.08.2011, emisă în dosarul de executare nr. 392/2011 al BEJ F., Comisiei Locale de fond funciar Cozmești i s-a pus în vedere ca, în termen de 10 zile, să înainteze către creditori cea de-a doua ofertă privind amplasamentul terenului în suprafață totală de 27 ha și să procedeze la plata cheltuielilor de executare; pârâta a răspuns acestor solicitări, prin instituția primarului, argumentând că neîndeplinirea obligației nu a fost rezultat al culpei proprii, ci a faptului că nu a primit răspunsurile necesare în acest sens.

Ulterior, în data de 24.10.2011, numiții A., B., C. și D. s-au adresat instanței pentru a solicita obligarea revizuentei la plata unei amenzi civile în cuantum de 50 RON/zi de întârziere până la îndeplinirea obligației stabilite prin Sentința civilă nr. 231/12.05.2009, în temeiul art. 580

2

și art. 580

3

din C. proc. civ. de la 1865.

Cererea reclamanților a fost admisă prin încheierea din data de 20.03.2012, pronunțată în Dosarul nr. x/2011.

Revizuenta mai arată că la data de 20.06.2014, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C. și D., în contradictoriu cu pârâții Prefectura Iași, prin Instituția Prefectului județului Iași și Comisia Locală de Fond Funciar Cozmești având ca obiect obligarea pârâților la plata sumei de 50.000 euro cu titlu de daune cominatorii pentru lipsa de folosință a suprafeței de 27 ha teren, potrivit Sentinței civile nr. 231/2009.

Această cererea a fost soluționată de Tribunalul Iași prin Sentința civilă nr. 2184/13.10.2015, în sensul respingerii acțiunii ca nefondate, în contradictoriu cu pârâta Comisia locală de fond funciar Cozmești.

Prin Decizia civilă nr. 716/20.10.2016 a Curții de Apel Iași, s-a admis apelul declarat de apelanții A., B., C. și D. împotriva sentinței de mai sus, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de fond funciar Cozmești, cauza fiind înregistrată în rejudecare pe rolul Tribunalului Iași sub nr. x/2014*.

Prin Sentința civilă nr. 2090/15.11.2017, Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată de reclamanții A., B., C. și D. în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de fond funciar Cozmești, iar prin Decizia civilă nr. 26/28.01.2019 a Curții de Apel Iași, s-a respins ca nefondat apelul formulat împotriva acestei sentințe de reclamanții A., C., B. și D.

Având în vedere toate aceste aspecte și pentru că cererea de individualizare formulată de B. a fost respinsă, la data de 30.03.2018, DGRFP Iași - AJFP Iași s-a adresat Judecătoriei Răducăneni cu o cerere prin care a solicitat instanței să stabilească suma datorată de Comisia Locală de fond funciar Cozmești cu titlu de amendă civilă pe zi de întârziere, întrucât aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de titlul executoriu sau, în subsidiar, în cazul îndeplinirii obligației de punere în posesie, să se dispună anularea ori reducerea amenzii civile.

Prin încheierea din data de 23.05.2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Judecătoria Răducăneni a admis cererea formulată de DGRFP Iași - AJFP Iași și, în baza dispozițiilor ari 580

3

alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865, a fixat suma globală de 9.000 RON cu titlu de amendă civilă în sarcina revizuentei Comisia locală de fond funciar Cozmești, reprezentată prin primar, ce va fi achitată către stat.

Pentru a dispune în acest sens, în considerentele încheierii din data de 23.05.2019, Judecătoria Răducăneni a reținut următoarele: "Pentru a stabili suma globală cu titlu de amendă civilă, instanța se va raporta doar la perioada 20.03.2012 - 14.02.2013.

În acest interval de timp, instanța reține că intimata Comisia locală Cozmești nu a efectuat niciun demers efectiv în vederea îndeplinirii obligației. Conform propriilor mențiuni, la data de 28.11.2011, a înaintat o adresă către ADS în baza declarațiilor intimaților persoane fizice, până la data de 28.02.2013, când a sosit răspunsul de la această instituție nefiind întreprins niciun demers de către Comisia locală, motiv pentru care a fost introdusă cererea de obligare a acesteia la plata unei amenzi civile.

Astfel, în perioada avută în vedere, intimata nu a făcut demersuri concrete pentru a oferi beneficiarilor un alt amplasament în aceeași localitate, într-o localitate învecinată sau cu privire la terenuri aflate în administrarea instituțiilor și autorităților publice care administrează teren proprietatea statului și nici nu a propus acordarea de despăgubiri pentru suprafața validată, deși debitorilor le-a fost recunoscut dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 27 ha de foarte mulți ani, aceștia fiind privați un termen nepermis de lung de prerogativele conferite de lege. Este adevărat că intimata a realizat demersuri în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor instanței privind punerea în posesie a debitorilor cu suprafața de 27 ha teren, însă aceste demersuri au fost ulterioare perioadei avute în vedere de instanță. Pe de altă parte, instanța reține faptul că procesul de retrocedare este unul complex și implică colaborare între mai multe autorități ale statului, printre care ADS și Comisia județeană de fond funciar, și realizarea anumitor operațiuni și verificări de către toate aceste autorități în vederea îndeplinirii obligației de punere în posesie a debitorilor. O parte din întârzierile existente nu sunt deci cauzate de culpa intimatei, astfel că, raportat la dispozițiile ort. 580

3

alin. (3) C. proc. civ. interpretat a fortiori, suma globală fixată de instanță va ține cont și de aceste aspecte, urmând a fi redusă în consecință."

Din perspectiva cererii de revizuire formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta susține că încheierea din data de 23.05.2019, pronunțată de Judecătoria Răducăneni în Dosarul nr. x/2018, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curții de Apel Iași, pronunțată în Dosarul nr. x/2014.

Se arată de către revizuentă că, astfel cum reiese din prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă instituția autorității de lucru judecat, cea căreia îi este asigurată protecție prin intermediul acestui caz de revizuire.

În C. proc. civ. în vigoare, autoritatea de lucru judecat este reglementată ca efect al hotărârii judecătorești, astfel cum reiese din conținutul dispozițiilor art. 430 C. proc. civ.

Pe de altă parte, art. 431 C. proc. civ. dă expresie modalității în care se produc efectele lucrului judecat și consacră cele două forme de manifestare a acestuia, respectiv efectul negativ sau extinctiv, care presupune că o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată și cel pozitiv, conform căruia o soluție dată raporturilor deduse judecății nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, indiferent că soluția s-ar regăsi în dispozitiv sau în considerente cu valoare decizională, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părți.

În ceea ce privește efectul extinctiv al autorității de lucru judecat, care vine să preîntâmpine contrazicerile între dispozitivele hotărârilor judecătorești, reglementarea actuală face referire la tripla identitate de elemente (părți, obiect, cauză).

Efectului pozitiv, însă, adică cel care valorifică aspecte dezlegate anterior de instanță, care doar au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecății, fără să presupună tripla identitate de părți, obiect și cauză, este reglementat prin dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: "Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă."

Ceea ce se urmărește este evitarea contrazicerilor nu doar între dispozitivele hotărârilor judecătorești, ci și între dispozitivul unei hotărâri și considerentele alteia care a rezolvat un aspect litigios ce are legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecății sau evitarea contrazicerilor între așa numitele considerente decizorii ale hotărârilor (cele care conțin intrinsec soluții).

În opinia revizuentei, acest lucru înseamnă că, în cazul motivului de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8, nu trebuie să fie întrunită tripla identitate de elemente între cele două procese, cum se întâmplă în cazul autorității de lucru judecat, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăți, în sensul de a nu se nesocoti ceea ce o o altă instanță a statuat deja.

În speță, încheierea din data de 23.05.2019, pronunțată de Judecătoria Răducăneni în Dosarul nr. x/2018 încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curții de Apel Iași, pronunțată în Dosarul nr. x/2014.

Revizuenta arată că prin Decizia civilă nr. 26/28.01.2019, Curtea de Apel Iași a reținut, cu autoritate de lucru judecat, următoarele: "Astfel cum just a observat instanța de fond nu se poate reține în sarcina intimatei fapta culpabilă, cu caracter ilicit constând în refuzul de a pune apelanții în posesia terenului, în condițiile în care reiese atât din înscrisurile administrate la instanța de fond în cele două cicluri procesuale, cât și din cele depuse în etapa judecății în apel, în ambele proceduri, că intimata Comisia a efectuat numeroase demersuri în vederea executării obligației sale, stabilite prin Sentința civilă nr. 231/12.05.2009 a Judecătoriei Răducăneni, cât și ulterior, prin Decizia civilă nr. 694/11.05.2016 a Tribunalului Iași, ofertele propuse fiind ignorate ori refuzate expres de apelanți.

Curtea de apel reține că, în condițiile în care Comisia locală de fond funciar Cozmești a informat apelanții că nu deține o suprafață compactă de teren de 27 ha, prin numeroasele invitații adresate intimaților, prin adresele transmise către ADS în vederea obținerii sprijinului pentru punerea apelanților în posesia terenului în sensul dorit de aceștia, intimata a probat buna sa credință în încercarea de a pune în executare obligația ce a fost stabilită prin hotărâre judecătorească."

Or, în atare condiții, cele reținute de către Judecătoria Răducăneni în considerentele încheierii din data de 23.05.2019 a faptului că revizuenta - Comisia locală de fond funciar Cozmești nu a realizat demersuri în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor instanței privind punerea în posesie a debitorilor cu suprafața de 27 ha teren nesocotește ceea ce Curtea de Apel Iași a statuat deja cu titlu jurisdicțional prin Decizia civilă nr. 26/28.01.2019.

Sub aspectul respectării celor statuate deja de o instanță, revizuenta face trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (de ex., Hotărârea în cauza Rozalia Avram împotriva României, publicată în M. Of. nr. 252/15.04.2015, parag. 31 și 42; Hotărârea în cauza Mitrea împotriva României, publicată în M. Of. nr. 855/21.12.2010, parag. 23); apreciază că și din jurisprudența instanței europene rezultă atenția care este acordată principiului autorității de lucru judecat, cel care vine să asigure imutabilitatea statuărilor jurisdicționale, stabilitatea și securitatea raporturilor juridice, parte importantă a preeminenței dreptului într-o societate democratică și a dreptului la un proces echitabil.

Având în vedere cele expuse revizuenta solicită încuviințarea cererii de revizuire, anularea încheierii din data de 23.05.2019 și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Răducăneni, precum și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de această fază procesuală; în temeiul art. 223 alin. (3) C. proc. civ., a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

IV. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Revizuirea formulată în cauză de față, se întemeiază pe ipoteza reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în conformitate cu care: "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Potrivit art. 509 alin. (2) C. proc. civ., pentru motivul de revizuire prevăzut la alin. (1) pct. 8 (între alte ipoteze) sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

Acest caz de revizuire, astfel cum și revizuenta a învederat, asigură respectarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești anterioare, astfel încât, ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional de către o instanță judecătorească să nu mai poată fi repus în dezbaterea judiciară a unei instanțe învestite ulterior cu o pricină având același obiect, părți și cauză juridică.

Pe lângă aceste condiții, cazul de revizuire analizat presupune și cerința ca în al doilea litigiu să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat, iar dacă a fost invocată, instanța să fi omis să o soluționeze.

Potrivit revizuentei, încheierea din data de 23.05.2019, pronunțată de Judecătoria Răducăneni în Dosarul nr. x/2018, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curții de Apel Iași, pronunțată în Dosarul nr. x/2014.

Conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ.: "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază."

Înalta Curte constată că în dosarul în care s-a pronunțat încheierea a cărei revizuire se cere nu a fost invocată autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curții de Apel Iași, pronunțată în Dosarul nr. x/2014, astfel că, din acest punct de vedere, revizuenta avea deschisă calea unei cereri de revizuire întemeiate pe prevederile art. 513 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte apreciază însă că, în cauză, nu se verifică tripla identitate de părți, obiect și cauză juridică între cele două pricini.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată formulată în dosarul finalizat cu pronunțarea Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curții de Apel Iași, reclamanții A., C., B. și D. au solicitat, în contradictoriu cu Comisia locală de fond funciar Cozmești, acordarea de daune interese pentru lipsa de folosință a terenului în suprafață de 27 ha ce le-a fost atribuit prin Sentința civilă nr. 231/09.05.2009, invocând ca temei juridic răspunderea civilă delictuală prevăzută de art. 1349 C. civ.

Al doilea litigiu, soluționat prin încheierea din 23.05.2019, a cărei revizuire se solicită, a fost inițiat la data de 30.03.2018 de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași; în această cauză, petenta a solicitat, în contradictoriu cu intimații B., A., C. și D., precum și cu intimata Comisia locală de fond funciar Cozmești (revizuenta cauzei de față), individualizarea sumei pe care Comisia locală de fond funciar Cozmești o datorează cu titlu de amendă civilă, în situația neîndeplinirii obligației de punere în posesie sau anularea, în tot sau în parte, ori reducerea amenzii civile, în situația îndeplinirii obligației de punere în posesie; cererea formulată a fost soluționată pe temeiul dispozițiilor art. 580

3

alin. (2) C. proc. civ. de la 1865.

Procedând la compararea celor două litigii, se constată că acestea au avut un obiect diferit și au fost fundamentate pe cauze juridice distincte; în plus, evaluarea jurisdicțională realizată de fiecare dintre instanțe cu privire la conduita revizuentei, a avut în vedere în perioade succesive (20.03.2012 - 14.02.2013, în dosarul finalizat prin încheierea din 23.05.2019 și, respectiv o perioadă ulterioară, în cauza în care s-a pronunțat de către Curtea de Apel Iași Decizia civilă nr. 26/28.01.2019).

Pe de altă parte, chiar dacă în ambele dosare au figurat ca părți atât revizuenta - Comisia locală de fond funciar Cozmești (în primul litigiu, aceasta având calitatea de pârâtă, iar în cel de-al doilea, calitatea de intimată), cât și intimații - A., C., B. și D. (reclamanți, în primul dosar și intimați în cel de-al doilea), această suprapunere singulară nu este suficientă pentru a se putea reține încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri, anume Decizia civilă nr. 26/28.01.2019 a Curții de Apel Iași.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta Comisia locală de fond funciar Cozmești împotriva încheierii de ședință din data de 23 mai 2019 pronunțate de Judecătoria Răducăneni în Dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2019.

GGC - GV