ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3409/2010

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin decizia nr. 107 din 29 mai 2009, Curtea de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de reclamanta L.I. împotriva sentinței civile nr. 360 din 14 martie 2003 a Tribunalului Vaslui. A schimbat în parte sentința în sensul că a admis în parte cererea petentei L.I. și a dispus restituirea în natură a suprafeței de 2467,712 m.p. teren situat în Vaslui, str. Ș.M. A fost menținută dispoziția din 18 iunie 2001 emisă de Primarul Municipiului Vaslui în ceea ce privește acordarea de măsuri reparatorii în echivalent valoric pentru construcția demolată și diferența de teren nerestituită în natură în Vaslui, str. Ș.M.

A fost înlăturată din sentință dispoziția privind menționarea modalității concrete de reparare prin echivalent ținându-se cont de posibilitățile locale și opțiunile persoanei îndreptățite. Au fost menținute dispozițiile sentinței privind precizarea valorii imobilelor în ofertele de restituire prin echivalent bănesc. Au fost respinse apelurile declarate de B.L., M.V. și L.V. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut faptul că, în limita învestirii, a indicațiilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a principiului că exercitarea unei căi de atac nu poate crea o situație mai grea celui care a promovat-o, în rejudecare este sesizată numai cu împrejurări și motive de natură a stabili dacă 3490 m.p.

pot fi restituiți în natură. Opinia expertului cu privire la suprafața totală ce poate fi retrocedată, a terenului liber de construcții, nu se coroborează cu probele administrate în cauză și destinația actuală a terenului. Este liberă de construcții în sensul dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 10/2001 suprafața de 2467,712 m.p. identificată în planul anexă 5 al raportului de expertiză. Celelalte suprafețe de teren sunt supuse unor amenajări destinate a servi nevoilor comunității, destinația actuală fiind de parcări amenajate, căi de acces, teren aferent și ocupat de blocuri de locuit, amenajări subterane, conducte de canalizare. Apelul declarat de B.L., M.V. și L.V. a fost respins pentru că aceste persoane nu au formulat notificare și nu sunt îndreptățite la măsuri reparatorii.

2. Recursurile 2.1. Recursul reclamanților - motive Reclamanții au declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 8 C. proc. civ., criticile vizând următoarele aspecte: Instanța de apel a dat mai mult pârâtului, astfel că din suprafața inițială de 3490 m.p. le-a dat reclamanților 2467,71 m.p. diferența rămânând în administrarea U.A.T. Vaslui. Instanța de apel a făcut referire la H.G. nr. 1250/2007, care precizează ce terenuri pot fi restituite în natură, omițând că în perioada 2003-2007 cauza s-a aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanța de recurs a interpretat greșit actul dedus judecății și a admis recursul pârâtului care a susținut că pe cele 3490 m.p.

teren ar exista unele amenajări care ar face terenul imposibil de restituit, însă această afirmație nu a fost susținută de nicio probă. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost indusă în eroare și a cerut să se facă verificări numai cu privire la situația terenului de 3490 m.p. din str. Ș.M., în sensul verificării existenței sau nu a amenajărilor invocate în recurs. Sub acest aspect instanța de apel a interpretat greșit indicațiile instanței de recurs. Garajele nu intră în categoria construcțiilor definitive chiar dacă sunt din beton și ar avea autorizație de construire, însă acestea au fost acordate după ce autorul reclamanților a revendicat terenul. Utilitățile subterane, chiar dacă ar exista, au fost construite după anul 2005, în timp ce dosarul se afla în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Referitor la construcțiile supraterane, în special parcarea pentru Tribunalul Vaslui, instanța de apel a interpretat greșit dovezile depuse de pârât. 2.2. Recursul pârâtului - motive Primarul municipiului Vaslui a declarat recurs, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C proc. civ., prin care a formulat următoarele critici: Instanța de apel a dispus în mod eronat restituirea suprafeței de 512,720 m.p. teren care nu a aparținut autorilor reclamanților. Așa cum rezultă din răspunsurile operatorilor de utilități publice, pe latura delimitată de punctele 5-6 din anexa 5 a expertizei se află rețele edilitare (conducte de canalizare, cabluri electrice și de telefonie), astfel încât restituirea în natură a acestei suprafețe apare ca imposibilă.

Prin decizia recurată s-a dispus și calcularea valorii pentru diferența de teren care nu poate fi restituită în natură însă, așa cum prevede Legea nr. 247/2005 calcularea valorii se stabilește de către experți evaluatori desemnați în mod aleatoriu de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. 2.3. Întâmpinarea Reclamanții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului declarat de pârât arătând, în esență, faptul că toate legile reparatorii recomandă cu prioritate restituirea în natură pe vechile amplasamente și nu împovărarea bugetului, decât în ocazii excepționale. 2.4.

Analiza făcută de instanța de recurs Recursul declarat de reclamanți nu este întemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente: Instanța de apel nu a acordat mai mult decât „a cerut" pârâtul în apel, pentru că în lipsa unei cereri prin care să fie dedusă judecății o pretenție concretă, împrejurarea că s-a admis în parte cererea reclamanților nu înseamnă că pârâtului i s-a acordat „mai mult", astfel încât să fie îndeplinite cerințele art. 304 pct. 6 C. proc. civ. Faptul că instanța de apel și-a întemeiat soluția pe H.G. nr. 250/2007 care a fost adoptată în cursul judecății pricinii în recurs nu atrage nelegalitatea soluției adoptate în privința părții de teren considerată a nu fi restituibilă în natură, câtă vreme și Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 anterioare - aprobate prin H.G.

nr. 614/2001 și H.G. nr. 498/2003 - cuprindeau dispoziții care reglementau situațiile în care se putea dispune restituirea în natură. Pe de altă parte, deși reclamanții și-au motivat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., criticile formulate au vizat nerespectarea hotărârii de casare, astfel încât în temeiul art. 306 alin. (3) C. proc. civ. s-a analizat dacă instanța de trimitere a nesocotit hotărârea instanței de recurs asupra necesității administrării unor probe, ceea ce constituie motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. Prin decizia nr. 1073 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a impus ca în fond după casare să se stabilească dacă terenul în litigiu poate fi restituit sau nu în natură „scop în care vor fi administrate toate probele considerate de instanță a întruni cerințele art. 167 C. proc.

civ., inclusiv suplimentarea sau refacerea expertizei tehnice judiciare". Din verificarea modului în care s-a desfășurat judecata în apel după casarea cu trimitere s-a constatat faptul că, în respectarea dispozițiilor art. 315 C. proc. civ., a fost refăcut raportul de expertiză, au fost încuviințate obiecțiuni, s-a administrat proba cu înscrisuri noi. Dacă, analizând tot acest material probatoriu, instanța a ajuns la concluzia exprimată în soluția reținută prin dispozitiv nu înseamnă că au fost săvârșite acte de procedură cu neobservarea formelor legale, de natură a produce o vătămare procesuală care să poată fi înlăturată numai prin anularea hotărârii. Așadar, nu poate fi admisă critica întemeiată pe art. 304 pct. 5 C. proc.

civ. Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul reclamanților va fi respins ca nefondat. Recursul declarat de către pârât este întemeiat. În primul rând, este de arătat că faptul că instanța de apel a respins administrarea unor dovezi solicitate de o parte nu poate constitui o critică de natură a fi formulată în recurs, etapă procesuală în care pot fi analizate numai aspecte privitoare la legalitatea hotărârii, potrivit art. 304 C. proc. civ., iar nu și aspecte de netemeinicie. Cât privește restituirea în natură a terenului în suprafață de 512,720 m.p., din înscrisurile administrate în etapa apelului - emise de SC T. Vaslui SA, SC G. Vaslui S.A., Departamentul Centrul de Telecomunicații din cadrul Primăriei Vaslui - rezultă că această suprafață de teren este străbătută de cabluri subterane, rețele de apă și canalizare, conducte termice ce alimentează mai multe blocuri de locuințe.

În aceste condiții, stabilind situația de fapt din litigiu numai pe baza raportului de expertiză, și dispunând restituirea în natură a acestei suprafețe de teren, instanța de apel a făcut aplicarea greșită a dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 conform cu care, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echizalent.

În aplicarea textului enunțat, se va dispune restituirea în natură doar a suprafeței de 1954,992 m.p. situat în municipiul Vaslui, str. Ș.M., identificată în anexa la raportul de expertiză prin punctele 6-1-8-9-1-2-3-4-5-6. Întrucât prin dispoziția emisă de primar s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent și pentru suprafața de teren de 512,720 m.p., dispoziția din 18 iunie 2001 va fi menținută în această parte. Față de cele ce preced, critica întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este întemeiată, recursul pârâtului urmând a fi admis în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și hotărârea instanței de apel va fi modificată în parte în sensul reținut prin dispozitiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Vaslui împotriva deciziei nr. 107 din 29 mai 2009 a Curții de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, și în consecință: Modifică în parte decizia în sensul că dispune restituirea în natură doar a suprafeței de 1954,992 m.p. situată în municipiul Vaslui, str. Ș.M., identificată în anexa la raportul de expertiză prin punctele 6-1-8-9-1-2-3-4-5-6. Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanții B.L., L.I., M.V., L.V. împotriva aceleiași decizii. Păstrează celelelalte dispoziții ale deciziei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 iunie 2010.