ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.06.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2487/2010

HOTĂRÂRE
29.06.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2487/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de

față:

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 12026 din

10 noiembrie 2008 pronunțată în Dosarul nr. 43263/3/2007 al Tribunalului

București, secția a VI- a comercială s-a admis în parte acțiunea formulată de

reclamantele Comuna Afumați și Consiliul Local al Comunei Afumați împotriva

pârâtelor SC Z.I. SRL, SC P.I. SA, A.N.A.R. și A.D.S., s-a constatat nulitatea

absolută a contractului de leasing din 1999 și s-a respins ca neîntemeiată

cererea de evacuare.

Pentru a

pronunța această soluție, prima instanță - investită ca urmare a admiterii

excepției necompetenței funcționale a secției civile, prin încheierea din 18

octombrie 2007 a Tribunalului București, secția a IlI- a civilă - a reținut în

esență că reclamantele au solicitat să se constate nulitatea absolută a

contractului de leasing imobiliar din 3 iunie 1999 încheiat între pârâtele SC P.I.

SA și SC Z.I. SRL având ca obiect iazurile din Afumați cu dotările aferente,

iar în subsidiar, să se constate inopozabilitatea contractului față de

reclamante și să se dispună evacuarea pârâtei SC Z.I. SRL din imobilele

menționate.

În acest

context, arată tribunalul, cererea reclamantelor este întemeiată în privința

primului capăt de cerere cu motivarea că prin Decizia nr. 2405 din 22 iunie

2006 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, s-a stabilit irevocabil că pârâta SC P.I. SA nu este

proprietara activului ce face obiectul contractului din 1999, modificat prin

actul adițional din 5 ianuarie 2000, ci acestea aparțin domeniului public al

Comunei Afumați, contractul fiind prin urmare lovit de nulitate absolută.

Referitor la

petitul privind evacuarea pârâtei SC Z.I. SRL pentru lipsa unui titlu valabil,

prima instanță, respingând această cerere a arătat că pârâta este titulara

contractului de concesiune din 3 iulie 2006 și a procesului - verbal de punere

în posesie din 29 septembrie 2006 încheiat cu C.N.A.F.P. în conformitate cu

Legea nr. 192/2001, astfel încât susținerile reclamantelor sunt nefondate.

Apelurile

formulate de reclamante și pârâtele SC P.I. SA și SC Z.I. SRL au fost respinse

ca nefondate prin Decizia nr. 433 din 28 octombrie 2009 a Curții de Apel

București, secția a V- a comercială.

Pentru a

proceda astfel, instanța de apel a arătat că deși reclamantele nu au motivat

apelul acesta va fi examinat potrivit art. 292 alin. (2) C. proc. civ. numai pe

baza celor invocate la prima instanță.

În

privința apelurilor pârâtelor, s-a reținut că tribunalul a tăcut o corectă

aplicare a dispozițiilor legale în funcție de situația de fapt din care a rezultat

că pârâta SC P.I. SA nu este proprietara activului din litigiu, astfel că în

mod corect s-a constat nulitatea contractului de leasing imobiliar.

Împotriva acestei

decizii a formulat recurs reclamanta Comuna Afumați și pârâta SC Z.I. SRL

Afumați.

În dezvoltarea

criticilor recurenta reclamantă tară a indica temeiul de drept, invocă faptul

că atât instanța de apel cât și tribunalul au omis să soluționeze capetele de

cerere depuse la prima instanță având ca obiect constatarea nulității absolute

a contractului de concesiune din 30 iulie 2006 încheiat între pârâtele SC Z.I.

SRL și C.N.A.F.P. și respectiv cererea subsidiară prin care s-a solicitat să se

constate inopozabilitatea contractelor din litigiu față de reclamante, în a

cărei proprietate publică se află bunurile ce au făcut obiectul contractelor

contestate.

Pârâta SC Z.I. SRL nu a motivat

recursul formulat.

Analizând

recursul reclamantei, Curtea, cu aplicarea prevederilor art. 306 alin. (3) C.

proc. civ., constată că dezvoltarea criticilor face posibilă încadrarea

motivelor în prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și reține ca este

fondat.

Astfel,

precizarea de acțiune formulată de reclamantă și depusă la tribunal pentru

primul termen de judecată (fila7) prin care s-a solicitat constatarea nulității

absolute a contactului de concesiune încheiate între pârâte și în subsidiar

inopozabilitatea contractelor față de reclamantă, a fost ignorată de prima

instanță. în plus se reține drept temei al respingerii cererii de evacuare

faptul că pârâta SC Z.I. SRL are un titlu valabil respectiv contractul de

concesiune din 2006 contestat de reclamantă prin precizarea menționată cu

motivarea că este lovit de nulitate absolută deoarece vizează un bun aparținând

domeniului public al Comunei Afumați.

La rândul său,

instanța de apel, deși reține că reclamantele nu au motivat apelul și că sunt

incidente prevederile art. 292 alin. (2) C. proc. civ., nu arată în

considerente în conformitate cu art. 261 pct. 5 C. proc. civ. argumentele care

au determinat pronunțarea deciziei recurate.

În acest sens

dispozițiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că în ipoteza în care

apelul nu se motivează, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza

celor invocate în primă instanță.

Din accesată

perspectivă, rezultă că instanța de apel era obligată să examineze cauza sub

aspectul tuturor motivelor invocate de reclamantă, adică inclusiv cu privire la

cele arătate prin precizarea de acțiune.

Prin urmare,

fiind incidente și dispozițiile art. 312 alin. (3) și (5) C. proc. civ.,

soluția ce se impune este aceea de admitere a recursului reclamantei, casarea

deciziei, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași

instanțe de fond care va soluționa acțiunea reclamantei ținând seama de toate

motivele invocate și va administra toate probele necesare și utile justei

soluționări a cauzei.

În

privința recursului pârâtei urmează a se constata, în conformitate cu

prevederile art. 306 alin. (1) C. proc. civ., nulitatea recursului deoarece nu

au fost arătate, în termenul legal, motivele de nelegalitate ale deciziei

recurate astfel cum se impun dispozițiile art. 303 alin. (1) C. proc. civ., iar

prin cele depuse la acest termen nu sunt invocate motive de ordine publică

pentru a fi incidente prevederile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

LEGII

Admite recursul declarat de reclamanta

Comuna Afumați Prin Primar împotriva Deciziei nr. 433 din 28 octombrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V- a comercială, pe care o

casează, desființează sentința nr. 12026 din 10 noiembrie 2008 a tribunalului

București, secția a VI- a comercială și trimite cauza spre rejudecare aceleiași

instanțe de fond.

Constată

nulitatea recursului declarat de pârâta SC Z.I. SRL Afumați împotriva aceleiași

decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 iunie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-09-29
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3024/2010
Asupra contestației în anulare Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr. 6114/2004, reclamanta Primăria Municipiului București a chemat în judec
ÎCCJ 2006-10-02
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2728/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 6682 din 20 mai 2004, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins cererea principală formulată de reclamanta SC P.I. SA av
ÎCCJ 2004-09-03
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1485/2008
Constată că prin decizia nr. 1328 din 25 iunie 2007, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins excepția de inadmisibilitate și a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de petenții C.L., C.M. și C.N.M. în contr
ÎCCJ 2010-11-18
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3970/2010
de control judiciar a reținut că, în privința excepției autorității de lucru judecat s-a apreciat că aceasta este neîntemeiată, întrucât prin sentința comercială nr. 7914 din 12 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a c
ÎCCJ 2010-04-15
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1263/2010
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Decizia nr. 3786 din 21 noiembrie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a respins recursul declarat de re
Sursă