ÎCCJ, Decizia nr. 266/2020

Asupra admisibilității în principiu a recursului;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia nr. 367 din 12 februarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 3170 din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de judecată a reținut, în esență, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. privind existența unor "hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite" care să încalce "autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri", în raport cu cele două hotărâri pe care revizuentul le apreciază, în mod nejustificat, ca fiind contrare.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1 a declarat recurs revizuentul, invocând dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac formulate sunt reiterate apărări și argumente referitoare la fondul cauzei, recurentul făcând o retrospectivă a hotărârilor pronunțate în diferite cicluri procesuale ale litigiului și a criticilor aduse acestora.

În ceea ce privește hotărârea atacată în această fază procesuală, recurentul susține că instanța de revizuire "nu a respectat normele de procedură", întrucât "nu a comunicat întâmpinările, obligație impusă de art. 201 C. proc. civ., în condițiile art. 206 (2) Cpc" și "nu a respectat principii fundamentale ale procesului civil: dreptul la apărare (art. 13 C. proc. civ.) și principiul contradictorialității (art. 14 C. proc. civ.)", întrucât "nu prezintă apărările intimaților în contradictoriu cu cererea înaintată Înaltei Curți".

Recursul fiind de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost urmată procedura de filtrare a recursurilor, reglementată de art. 493 din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a concluzionat în sensul că, în legătură cu acesta, este incidentă sancțiunea nulității.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 19 octombrie 2020, completul de filtru a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, actul fiind comunicat părților.

II. Considerentele Înaltei Curți

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile art. 493 alin. (5) și (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată că acesta este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În ceea ce privește motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sunt incidente dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3), raportat la art. 489 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., conform cărora:

"Art. 486. - Cererea de recurs

(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

(…)

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

(…)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. (…)"

"Art. 489. - (1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).

(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Se constată că cererea de recurs nu răspunde exigențelor impuse de dispozițiile legale citate, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, la pct. I.2., susținerile formulate de recurent, pe de o parte, nu menționează pe care dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. este întemeiată calea de atac și, pe de altă parte, nu reprezintă critici reale la adresa hotărârii atacate, care să vizeze soluția dată cererii sale de revizuire și argumentele pe care se întemeiază aceasta ori modul de aplicare la speță de către instanța de revizuire a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., incidente în cauză.

Afirmațiile referitoare la pretinsa încălcare a normelor de procedură și a principiilor fundamentale ale procesului civil au caracter general, nefiind însoțite de argumente care să le susțină.

III. Concluzii.

Față de cele prezentate, se constată că recursul nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, în cauză, lipsa cerințelor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., atrăgând sancțiunea nulității, prevăzută de dispozițiile de art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) din același cod.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Completul de filtru va anula recursul declarat în cauză.

Totodată, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., având în vedere cererea intimatului B., recurentul va fi obligat la plata către acesta a cheltuielilor de judecată.

Constatând că la dosarul cauzei se află chitanța nr. x din 26.05.2020, emisă de Cabinet Individual Avocat C., în cuantum de 500 RON, reprezentând onorariu de avocat, Înalta Curte va obliga recurentul la plata sumei de 500 RON în favoarea intimatului B., cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 367 din 12 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Obligă recurentul la plata către intimatul B. a sumei de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Fără cale de atac, potrivit art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Pronunțată în ședința publică din 14 decembrie 2020.