ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.01.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 121/2021

HOTĂRÂRE
14.01.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 121/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, Comisia Locală de fond funciar Săulești, Județul Gorj prin Primar a solicitat în contradictoriu cu pârâții, Ministerul Apelor și Pădurilor și RNP Romsilva, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea parțială a Procedurii Operaționale cod PO-09.05.04 privind aplicarea legilor prevederilor legilor fondului funciar, ale Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 165/2013 cu privire la ERATA transmisă de RNP Romsilva către direcțiile silvice prin adresa nr. x/27.03.2018, parte integrantă a procedurii operaționale COD PO-09.05.04.

2.1. Prin sentința nr. 374/14.07.2020, Tribunalul Gorj a admis excepția de necompetență materială, invocată de pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta, Comisia Locală de Fond Funciar Săulești în contradictoriu cu pârâții, Ministerul Apelor și Pădurilor și RNP Romsilva, în favoarea Curții de Apel București, ca instanță de contencios administrativ.

În soluționarea excepției Tribunalul a reținut că, întrucât pârâta, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, emitentă a actului administrativ contestat, se încadrează în categoria autorităților publice centrale, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a și alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel iar competența teritorială revine curții de apel în a cărei circumscripție teritorială își are sediul pârâta, respectiv Curții de Apel București.

2.2. Prin sentința nr. 1184 din 18 noiembrie 2020, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Gorj.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de apel a reținut în esență, că în cauză era depășit primul termen de judecată, iar Tribunalul Gorj nu mai avea posibilitatea de a invoca excepția necompetenței materiale, având în vedere dispozițiile art. 131 C. proc. civ.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Înalta Curte urmează a dezlega regulatorul de competență în raport cu soluția adoptată prin Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin care s-a stabilit că În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 131 din C. proc. civ., instanța învestită prin hotărârea de declinare a competenței poate invoca necompetența materială procesuală dacă instanța care și-a declinat competența în favoarea sa nu a invocat excepția de necompetență în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanță se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunțată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.

Din considerentele deciziei mai sus menționate rezultă că instanța care primește dosarul își poate invoca necompetența materială și poate declina competența instanței inițial investite pentru considerentul că aceasta a devenit competentă prin neinvocarea în termen a excepției de necompetență. Procedând astfel, aceasta nu se transformă într-o instanță de control judiciar, căci nu are a analiza aspecte privind nelegala compunere, respectarea principiilor dreptului al apărare și al contradictorialității etc., ci doar întrunirea condițiilor prevăzute expres de regulile de invocare a excepției necompetenței materiale procesuale.

A stabilit Înalta Curte că instanța care judecă conflictul de competență nu poate ignora faptul că instanța inițial învestită a devenit competentă, prin acoperirea necompetenței sale inițiale, neinvocate în termen și va trebui să-i trimită acesteia dosarul.

De asemenea, s-a reținut că neinvocarea în termen a excepției de necompetență constituie o consolidare a competenței în favoarea instanței sesizate, fapt ce nu poate fi ignorat.

În cauză, la termenul din 16.01.2020 considerându-se în mod implicit competent să soluționeze cererea dedusă judecății, Tribunalul Gorj a încuviințat cererea de amânare formulată în cauză de reclamantă, reținând în mod expres că:" fiind primul termen de judecată cererea de amânare este întemeiată"

La următorul termen din data de 27.02.2020, instanța a dispus amânarea cauzei pentru a se comunica reclamantului notele scrise depuse de pârâta RNP Romsilva prin care s-a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Gorj.

Doar la termenul din data de 14.07.2020 instanța a invocat, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj.

Potrivit dispozițiilor art. 131 din C. proc. civ.:

(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.

(2) În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop.

Modificările aduse prin dispozițiile art. 130 și 131 din C. proc. civ., au urmărit implementarea principiului accelerării judecății, reglementat de art. 6 alin. (1) din C. proc. civ., prin stabilirea unei limite temporale pentru invocarea excepției de necompetență materială, și anume, până la primul termen la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune și concluzii.

Deși tribunalului a apreciat la termenul din data de 16.01.2020 că una dintre condițiile prevăzute de textul de lege nu era îndeplinită, respectiv aceea că părțile nu erau în măsură să pună concluzii pe fondul cauzei în raport de cererea de amânare a cauzei, instanța era însă datoare să procedeze potrivit alin. (2) al art. 131 din C. proc. civ., respectiv să pună în discuția părților excepția necompetenței și să o proroge pentru termenul acordat în acest sens.

Reținând că la termenul din data de 16.01.2020 la care părțile au fost legal citate în fața Tribunalului Gorj, instanța nu a tranșat deloc aspectul competenței sale generale, materiale sau teritoriale și nici nu a procedat potrivit dispozițiilor art. 131 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte, în raport și de considerentele Deciziei nr. 31/2019, va constata că a operat prorogarea de competență în favoarea tribunalului pentru neinvocarea excepției în termenul legal.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Gorj, secția decontencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Comisia Locală de Fond Funciar Săulești, Județul Gorj, prin Primar și pe pârâții Ministerul Apelor și Pădurilor și RNP Romsilva în favoarea Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-07-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3580/2020
competentă în soluționarea cauzelor de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. Pentru a
ÎCCJ 2021-03-26
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1953/2021
Ședința publică din data de 26 martie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 726 din 5 noiembrie 2020, Tribunalul Suceava, secția de conten
ÎCCJ 2023-11-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5227/2023
Ședința publică din data de 9 noiembrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul
ÎCCJ 2022-10-06
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4511/2022
/31.03.2020, deținut de R.N.P. - Romsilva - D.S. Botoșani - O.S. Mihai Eminescu, a Raportului nr. x/31.05.2021, ca parte integrantă a acesteia, a propunerii inițiate de Garda Forestieră Suceava prin adresa nr. x/19.08.2021. Pârâtul Minister
ÎCCJ 2021-04-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2327/2021
Ședința publică din data de 9 aprilie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – secț
Sursă