ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5227/2023

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 19.05.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022 și împotriva Ordinului M.M.A.P nr. 2956/08.11.2022, solicitând anularea Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022, emisă de către GARDA FORESTIERĂ RÂMNICU VÂLCEA, comunicată în data de 28.11.2022, si a Ordinului M.M.A.P nr. 2956/08.11.2022 emis de MMAP, precum și suspendarea executării Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022, până la solutionarea contestatiei.

Prin sentința civilă nr. 577din 14.06.2023 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale și a fost declinată cauza în favoarea Curții de Apel Craiova, spre competentă soluționare.

Pentru pronunțarea acestei soluții, instanța a reținut că, din actele aflate la dosar, rezultă că obiectul cauzei vizează un act administrativ tipic, emis de o autoritate locală- Garda Forestieră Râminicu Vâlcea, în executarea raporturilor de serviciu(decizia nr. 248 din data de 09.11.2022), cât și un act administrativ tipic, emis de autoritate centrală- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (ordinul nr. 2956/08.11.2022).

Prin urmare, Tribunalul Gorj a reținut că în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, care privește două acte administrative tipice, respectiv decizia nr. 248/09.11.2022, emis de o autoritate publică, în executarea unui raport de serviciu, dar și ordinul nr. 2956/08.11.2022, emis de o autoritate centrală și care nu vizează raportul de serviciu al reclamantului, competența de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent al actului administrativ atacat.

Apreciind că soluționarea acestor două petite se află în strânsă legătură, decizia nr. 248 din 09.11.2022, fiind emisă în baza ordinului nr. 2956 din 08.11.2022, și, în raport de dispozițiile prevăzute de art. 99 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu dispozițiile prevăzute de art. 10 din Legea nr. 554/2004 și având în vedere că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este parte în raportul de drept administrativ dedus judecății și este o autoritate centrală, organizată la nivel național, tribunalul a constatat că revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel competența materială de a judeca în primă instanță cauza, iar competența teritorială revine curții de apel din circumscripția teritorială unde își are domiciliul reclamantul, respectiv Curții de Apel Craiova.

Prin sentința civilă nr. 334 din 11.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția de necompetență materială și a fost declinată competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflict negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curțe de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că acțiunea reclamantului are la bază raporturile de serviciu ale acestuia, aspectele contestate vizând, în esență, măsurile adoptate prin decizia si ordinul mai sus menționate, în legătură cu activitatea profesională desfășurată de acesta în calitate de funcționar public, iar cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe, conformart. 536 Cod aministrativ

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022 și împotriva Ordinului M.M.A.P nr. 2956/08.11.2022.

Din actele aflate la dosar rezultă că prin Decizia nr. 248/09.11.2022, reclamantul a fost numit în funcția publică de conducere de șef serviciu gradul II la Serviciul Garda Forestiera Județeană Gorj, iar prin Ordinul MMAP nr. 2956/08.11.2022 a fost modificată anexa nr. 7 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1928/2016 privind aprobarea structurilor organizatorice și statelor de funcții aferente Gărzilor Forestiere.

Așadar, acțiunea formulată de reclamant are ca obiect principal anularea și suspendarea Deciziei nr. 248 din data de 09.11.2022, emise de Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea privind numirea sa în funcția publică de conducere de șef serviciu gradul II la Serviciul Garda Forestiera Județeană Gorj și are la bază raporturile de serviciu ale reclamantului.

Deși reclamantul a solicitat și anularea Ordinului MMAP nr. 2956/08.11.2022 prin care a fost modificată anexa nr. 7 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1928/2016 privind aprobarea structurilor organizatorice și statelor de funcții aferente Gărzilor Forestiere, aspectele contestate vizează, în esență, măsurile adoptate prin decizia si ordinul menționate, în legătură cu activitatea profesională desfășurată de reclamant în calitate de funcționar public.

Așa fiind, în raport de obiectul litigiului, se aplică cu precădere dispozițiile speciale sub aspectul competenței de soluționare, cauza intrând sub incidența dispozițiilor art. 536 din Codul administrativ, potrivit cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Având în vedere că este vorba despre un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care statuează în mod expres că: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (. . . . . . . . . .)".

Față de cele arătate anterior, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza, în fond, este Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea în favoarea Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.