Decizia nr. 5477/2020 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 30 a Curții de Apel Ploiești

Cererea de chemare în judecată Prin contestația înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. x/13.10.2017 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALA DE INTEGRITATE ("ANI"), a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/21.09.2017, întocmit de ANI la data de 21.09.2017 în lucrarea nr. 22795/A/II/29.05.2014 și comunicat în data de 27.09.2017.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 30 pronunțată în data de 19 februarie 2018, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis contestația formulată potrivit legii contenciosului administrativ de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (ANI) și în consecință a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/21.09.2017 întocmit de pârâtă.

Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 30 din data de 19 februarie 2018 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Intehritate, încadrând în drept criticile sale în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii de fond și rejudecând, să se respingă acțiunea intimatului - reclamant, ca neîntemeiată.

Apărările formulate în cauză Împotriva recursului promovat de recurenta - pârâtă a formulat întâmpinare intimatul - reclamant A., solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluție s-a fixat termen de judecată la data de 27 octombrie 2020, în ședință publică, cu citarea părților. II. Analiza cererii de recurs 1. Motivele de fapt și de drept relevante În motivarea recursului s-a arătat că în considerentele hotărârii, instanța de fond retine că intimatul-reclamant nu s-a aflat în situatie de incompatibilitate întrucât O.U.G. nr. 109/2011 permite functionarilor publici să facă parte de consiliile de administratie al unei societăți comerciale iar desemnarea s-a a fost realizatä prin hotărârile AGA Prahova Industrial Parc S.A., fiindu-i acordat un mandat de reprezentare. S-a apreciat că rationamentul acesteia este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente, aceasta conducând la o aplicare gresită a dispozițiilor art. 94 alin2 lit. c) din Legea nr. 161/2003. Astfel, desi O.U.G. nr. 109/2011 permite functionarilor publici. să facă parte de consiliile de administratie al unei societäti comerciale desemnarea acestora nu trebuie să încalce dispozițiile legale privind incompatibilitätile functionarilor publici. Incompatibilitătile functionarilor publici sunt reglementate la art. 94 -96 din Legea nr. 161/2003, nefiind permis ca un funcționar public sä detinä alte functii sau să desfăoare alte activitäti, remunerate sau neremunerate, în cadrul autoritäțor sau institutiilor publice, în cadrul cabinetului demnitarului sau în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unităti cu scop lucrativ din sectorul public. Legiuitorul a prevăzut expres si care sunt exceptiile de la aceste incompatibilități, excepții care sunt de strictä interpretare aplicare. Astfel, potrivit art. 94 alin. (2), (1) din Legea or. 161/2003: (2^1) Nu se află în situatie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) si c), functionarul public care: a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițíile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activitătile desfășurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condițiile rezultate din actele normative în vigoare; b) este desemnat printr-un act administrativ, emis în conditiile legíí, să participe în calitate de reprezentant al autorității ori institutiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare; c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituție publică, în conditiile expres prevăzute de acte{e normative în vigoare. S-a susținut contrar celor reținute de instanța de fond, excepția prevăzută la art. 94 alim 21 lit. c) din Legea nr. 161/2003 nu este aplicabilă în cazul intimatului-reclamant întrucât aceasta se referă la mandatul de reprezentare în cadrul adunărilor generale ale actionarilor sau asociatilor în care sunt numiti reprezentanti ai unei autorităti sau institutii publice care detine actiuni sau părți sociale la o societate comercială. Or, intimatului nu i-a fost acordat un astfel de mandat de reprezentare a autorității publice în cadrul adunării generale a acționarilor ci i-a fost acordat un mandat de administrare a întreprinderii publice în calitate de membru în consiliul de administratie, mandat acordat de AGA S.C. "PRAHOVA INDUSTRIAL PARC" S.A. situație care nu se încadrează în ipoteza an. 94 alin. (21) lit. c) din Legea nr. 161/2003. Desi instanta de fond a retinut că intimatul a fost desemnat în calitate de reprezentant al Consiliului Local Vălenii de Munte prin HCL nr. 37/2012 si HCL 741201 6, aceasta nu corespunde adevărului întrucât prin aceste hotărâri au fost desemnate alte persoane în Adunarea Generală a Actionarilor a S.C. "PRAHOVA INDUSTRIAL PARC" S.A. si nu intimatul-reclamant. Pentru încadrarea situației în exceptia prevăzută de art. 94 alin. (21) lit. c) din Legea nr. 161/2003 era necesar să existe un act administrativ din partea Consiliului Local Vălenii de Munte prin care intimatul să fie propus/numit pentru a face parte din consiliul de administrație al societății respective. În speță, nu există niciun act administrativ emis de Consiliul Local al Orasului Vălenii de Munte prin care intimatul-reclamant să fi fost numit în consiliul de administratie al S.C. "PRAHOVA INDUSTRIAL PARC" S.A. astfel că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi aplicabilă excepția prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003. De asemenea, din dispozițiile art. 29 din O.U.G. nr. 109/201 rezultă că membrii consiliului de administratie sunt propuși de autoritatea publică tutelară (Consiliul Local al Orasului Vălenii de Munte), or la dosarul cauzei nu există niciun act administrativ prin care se propun candidati din partea autoritătii tutelare pentru functiile de membri ai consiliului de administratie. Prin urmare, în lipsa unui act administrativ din partea autoritätii tutelare, apreciem că în mod corect inspectorul de integritate a reținut că starea de incompatibilitate subzistă pentru perioada 10.10.2012 19.07.2017, perioadă în care intimatul-reclamant a exercitat concomitent atât calitatea de functionar public cât și funcția de administrator, al Consiliului de Administrație, în cadrul S.C. "Prahova Industrial Parc" S.A., societate comercială din sectorul public, încălcând astfel dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003. Într-un prim aspect analizat se relevă că analiza stării de incompatibilitate s-a făcut pentru perioada 10.02.2012 - 19.07.2017. Trimiterea la dispozițiile Legii nr. 161/2003, în speță art. 92 alin. (2) 1 trebuie să se ia în considerare că această prevedere a fost introdusă prin Legea nr. 153/2017. În aceste condiții, cu excepția perioadei 1.-17.07.2017 nu apar incidente cum s-a reținut, prevederile art. 94 alin. (2) 1 lit. c) din Legea nr. 161/2003, ca situație de excepție aplicabilă contestatorului-intimat. Cum însă cu privire la succesiunea în timp a dispozițiilor legale nu a existat o critică, instanța de recurs nu are a analiza distinct perioadele mai sus menționate. Pe de altă parte, precum a susținut în mod corect și recurenta, reclamantul a deținut funcția de administrator - președinte al Consiliului de Administrație al S.C. "Prahova Industrial Parc" S.A. Art. 94 alin. (2) 1 din Legea nr. 161/2003 de care se prevalează partea face vorbire de un "mandat de reprezentare" ori funcția de președinte al Consiliului de Administrație nu a fost și nu este, sub nici o legiuire, una de reprezentare, ci una de administrare, confuzia nefiind permisă. În speță, nu există niciun act administrativ emis de Consiliul Local al Orasului Vălenii de Munte prin care intimatul-reclamant să fi fost numit în consiliul de administratie al S.C. "PRAHOVA INDUSTRIAL PARC" S.A. astfel că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi aplicabilă excepția prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003. De asemenea, din dispozițiile art. 29 din O.U.G. nr. 109/201 rezultă că membrii consiliului de administratie sunt propuși de autoritatea publică tutelară (Consiliul Local al Orasului Vălenii de Munte), or la dosarul cauzei nu există niciun act administrativ prin care se propun candidati din partea autoritătii tutelare pentru functiile de membri ai consiliului de administratie. Așa fiind, în lipsa unui act administrativ al Consiliului Local, starea de incompatibilitate a reclamantului este evidentă. În aceste condiții, Raportul de evaluare nr. x/21.03.2017 a fost legal întocmit de recurentă. 2. Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs Cum în raport de motivele invocate recursul se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte îl va admite, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. să caseze sentința și rejudecând să respingă contestația.