ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.01.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 137/2008

HOTĂRÂRE
23.01.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 137/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra

cererii de recurs de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin sentința comercială nr. 629

din 20 februarie 2006 pronunțată în dosarul 13435/2004, Tribunalul București a

admis excepția lipsei calității procesuale pasive; a respins acțiunea ca fiind

introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Au fost reținute

considerentele deciziei 324/2005 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și

Justiție potrivit cărora SC A.P. SA este o persoană juridică străină de

litigiul arbitral ce a format obiectul dosarului nr. 276/2002 în care s-a

pronunțat sentința nr. 342 din 04 iulie 2002 a Curții de Arbitraj a U.C.E.C.O.M.,

întrucât nu este succesoarea în drepturi a cooperativei meșteșugărești A.P. SA

și nici a SC A.P. SA înființată în 1991 a căror acte de constituire au fost

anulate prin sentința penală nr. 6522 mai 2000 pronunțată de Judecătoria

Sectorului 3 București.

Apelul declarat

împotriva acestei soluții a fost admis prin decizia nr. 519 din 16 octombrie

2006 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială și s-a dispus

trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de control judiciar a avut în vedere că, cele

reținute prin decizia comercială 324/2004 pronunțată în dosarul nr. 9152/2004

de către Înalta Curte de Casație și Justiție referitor la faptul că SC A.P. nu

este succesoare în drepturi a Cooperativei Meșteșugărești A.P., sunt

irelevante, deoarece calitatea procesuală se determină prin raportare la

dreptul dedus judecății.

S-a apreciat că, în

speță, litigiul are ca obiect evacuarea SC A.P. SA dintr-un spațiu comercial

asupra căruia S.C.M. O. invocă un drept de proprietate recunoscut prin sentința

arbitrală 342 din 04 iulie 2002, or pârâta SC A.P. este obligată prin raportul

juridic supus cercetării instanței, exercită dreptul de folosință asupra

imobilului, aspect necontestat, instanța urmând a verifica dacă posesia sa este

legitimă.

În consecință,

instanța de control judiciar a apreciat că în mod greșit instanța de fond a

admis excepția lipsei calității procesuale pasive respingând cererea ca

formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Instanța de apel a mai

statuat că, rejudecând cauza, instanța de fond va supune cenzurii excepțiile

invocate prin întâmpinare raportat la dispozițiile art. 480 și urm. C. civ., va

califica cererea de chemare în judecată urmând să compare titlurile de proprietate

ale celor două societăți.

Împotriva acestei

soluții a declarat recurs pârâta. Aceasta și-a motivat cererea pe dispozițiile art.

304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

Intimata a depus

întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând decizia

atacată prin prisma criticilor formulate, și răspunzând printr-un considerent

comun tuturor motivelor de recurs și apărărilor formulate prin întâmpinare,

Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta SC A.P. SA BUCUREȘTI, va

modifica decizia nr. 519 din 16 octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția

a VI-a comercială, în sensul că va respinge apelul declarat de reclamanta S.C.M.

Tribunalului București, pe care o va menține.

În ceea

ce privește soluționarea excepției, Înalta Curte constată că în mod corect

prima instanță a apreciat că nu există identitate între pârâta SC A.P. București

și titularul obligației corelative născute în puterea sentinței arbitrale nr. 342

din 4 iulie 2002, sentință în baza căreia reclamanta și-a întemeiat acțiunea.

Potrivit

dispozițiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., instanțele sunt obligate să hotărască

numai asupra obiectului cererii deduse judecății, reclamantul fiind cel care

stabilește cadrul procesual, potrivit principiului disponibilității.

Ori, în

speță, reclamanta este cea care a investit instanța cu o acțiune întemeiată pe

dispozițiile art. 480 C. proc. civ., valorificând pe calea acțiunii în evacuare

atributul derivat din folosința ce rezidă ca urmare a proprietății, instanțele

fiind ținute a analiza cauza în raport de cadrul procesual fixat de reclamantă.

Se

constată astfel că, în mod corect instanța de fond a apreciat cu privire la

cauza acțiunii și în mod judicios a apreciat cu privire la opozabilitatea

titlului reclamantei.

Astfel,

în mod corect instanța de fond a reținut că în raport cu decizia nr. 324 din 25

ianuarie 3005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, intrată la

rândul său în puterea lucrului judecat, SC A.P. SA București este o societate

comercială constituită în temeiul Legii nr. 31/1990, în timp ce titulara

obligației izvorând din sentința arbitrală, Cooperativa Meșteșugărească A.P. este

o societate cooperatistă; entitate cu personalitate juridică în sistemul

cooperației, așa încât nu poarte exista identitate și implicit o succesiune

patrimonială între persoana juridică cooperatistă și societatea comercială

reglementată de Legea nr. 31/1990.

În plus,

se constată de asemenea nerelevantă și contradictorie susținerea intimatei

potrivit căreia recurenta ar fi succesoarea Cooperativei Meșteșugărești în

raport cu actele constitutive de înființare ale recurentei anulate ulterior

prin sentința penală nr. 659/2000 a Judecătoriei sector 6, având în vedere că

înregistrarea recurentei la O.R.C. a noilor acte s-a produs la 28 iunie 2002,

iar sentința arbitrală s-a pronunțat la 7 iulie 2002, așa încât, nu poate fi

pusă în discuție o eventuală identitate între pârâta din litigiul arbitral și

recurenta din cauza de față.

Rezultă

așadar că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății

și a făcut o greșită aplicare a legii privitor la soluționarea excepției lipsei

calității procesuale pasive, statuând eronat că într-o acțiune în evacuare este

posibilă o comparare de titluri.

Pentru

considerentele de fapt și de drept reținute mai sus, se va admite recursul

declarat de pârâta SC A.P. SA BUCUREȘTI, se va modifica decizia nr. 519 din 16

octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, în sensul

că se va respinge apelul declarat de reclamanta S.C.M. O. București împotriva sentinței

civile nr. 629 din 20 februarie 2006 a Tribunalului București, pe care o va

menține.

ÎN

D

Admite

recursul declarat de pârâta SC A.P. SA BUCUREȘTI.

Modifică

decizia nr. 519 din 16 octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VI-a

comercială, în sensul că respinge apelul declarat de reclamanta S.C.M. O. București

împotriva sentinței civile nr. 629 din 20 februarie 2006 a Tribunalului

București, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședința publică, astăzi 23 ianuarie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-11-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3666/2006
S., a fost respinsă acțiunea în anularea sentinței arbitrale nr. 342 din 4 iulie 2002 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M. – U.C.E.C.O.M., în dosarul nr. 276/2002, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală a
ÎCCJ 2005-12-09
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5932/2005
la data investirii instanței, erau în vigoare dispozițiile art. 336 alin. (2) C. proc. civ. și ale art. 3 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 5 din O.U.G. nr. 58/2003, competența revenindu-i curții de apel. Di
ÎCCJ 2010-04-23
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1385/2010
A.U.C. în dosarul nr. 615/1998, în motivarea căreia reclamanta a susținut că litigiul care a format obiectul dosarului nr. 615/1998 nu putea fi soluționat decât în contradictoriu și cu reclamanta E. SCM București. În consecință, Prin sentin
ÎCCJ 2006-09-20
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2549/2006
324 din 25 ianuarie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constatat că SC A.P. înființată în anul 1991 nu are capacitate juridică, actele sale constitutive fiind declarate nule. De asemenea, s-a reținut că decizia civilă nr. 1442
ÎCCJ 2013-10-11
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4463/2013
de nelegalitate și netemeinicie. Prin Decizia civilă nr. 513 din 05 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta SCM O.R.R.I.S., împotriva Sentinței civi
Sursă